Aflat intr-o permanenta campanie de reformare, invatamantul romanesc are inca probleme multiple ce tin nu doar de subfinantare, ci mai ales de abordare. Nu doar societatea civila, ci si parintii si elevii s-au plans in ultimii ani de multiplele experimente realizate in invatamantul romanesc de politicienii aflati la putere in diverse momente. Rezultatele nu sunt deloc favorabile: foarte multi copii nu au capacitatea de a promova examentul de Bacalaureat, iar numarul de absolventi de scoli postliceale si facultati este redus in tara noastra, in ciuda controverselor legate de superficialitatea din mediul privat universitar.
In acest context, nu putem sa nu ne uitam la modelele demne de urmat din Europa. Romania a ocupat locul 48 din 72 la ultima evaluare in domeniu la care a participat (Programul pentru Evaluarea Internationala a Elevilor – PISA), un program care a masurat nivelul de baza al cunostintelor elevilor de 15 ani la matematica, citire si stiinte. Pe continent, cel mai bun scor l-a inregistrat Finlanda, deja celebra pentru performantele din educatie, dupa o reforma care a schimbat obiceiuri ce se dovedisera nu tocmai utile pentru elevi.
Cum a reusit Finlanda o astfel de performanta? Prin apropierea mai puternica a profesorilor de elevi, prin descoperirea de metode mai eficiente de invatare, fara a pune accent pe note, reguli rigide si sanctiuni. In Finlanda, in clasele primare temele sunt foarte putine, spre deloc, si mai degraba in zona aplicata – experimente si alte experiente pe care copilul le poate face acasa si despre care poate povesti la scoala. Toti copiii pornesc cu sanse egale in mod real, nu este nevoie de meditatii, iar la scoala li se ofera si o masa calda. In timp ce in Romania exista numeroase evaluari si examene in primii 12 ani de studiu, in Finlanda sistemul este mult mai relaxat si abia la liceu lucrurile sunt mai dificile – dar si aici exista multa flexibilitate in ceea ce priveste alegerea materiilor de studiu.
“Cea mai buna investitie pentru ca o societate sa prospere in viitor este sa educi toti copiii ei”, a fost un slogan celebru in Finlanda, valabil din momentul in care statul s-a concentrat pe alocarea de resurse foarte mari pentru educatie. Iar lucrurile s-au vazut rapid evoluand in bine, generatie dupa generatie. In Finlanda nu se pune accent pe uniforme, carti, ore fixe, totul este gandit astfel incat copilul sa ramana cu adevarat cu multe cunostinte de baza bine asimilate, dar si cu experiente care sa-l formeze pe toate planurile.
Nemultumirile din sistemul romanesc de educatie sunt vizibile chiar si in acest an, cu copii stresati de numarul mare de evaluari si simulari de examene, nu intamplatoare fiind cresterea interesului pentru sisteme gen cele comercializate pe www.casti-de-copiat.ro. Si asta in contextul in care se pune mai mult accept pe note si mai putin pe cunostinte, iar elevii sunt incurajati sa aiba note bune “cu orice pret”. Succesul casti-de-copiat.ro si a altor astfel de site-uri este asasar generat tocmai de problemele din sistem. Recent, elevii au desfasurat chiar actiuni de protest, inclusiv cu privire la evaluarea de la clasa a VII-a, introdusa ca un nou examen national.
In ultimii ani s-a reusit cresterea salariilor personalului didactic, un prim pas spre normalitate. Sistemul are insa multe nevoi, exista scoli insuficient dotate si unde tehnologia de ultima generatie este departe de a fi implementata, in acord cu evolutia moderna a societatii prezente. Scoala are nevoie de a se reinventa fara a calca insa pe valorile bune din trecut, iar in lipsa unor modele coerente dezvoltarea este adesea dezorganizata si deloc omogena la nivel de sistem national. Pasi marunti sunt facuti, insa prea putin pentru generatia actuala de elevi, care isi doreste multe schimbari de structura. Intre timp, vin examenele 2019, iar copiii sunt axati pe invatarea intensiva, pe memorare de materie, cu meditatii si diverse alte eforturi.
