Raportul Fericirii Mondiale (World Happiness Report) se bazează pe sondaje efectuate timp de trei ani de Gallup, care evaluează nivelul de fericire perceput de cetăţenii a 156 de state. Astfel, în 2019, în top se mai regăsesc vecinii din Danemarca, Norvegia şi Islanda. Cele patru ţări nordice sunt urmate în topul zece al celor mai fericite ţări din lume de Olanda, Elveţia, Suedia, Noua Zeelandă, Canada şi Austria. Statele Unite se situează pe locul 19, Rusia se află pe poziţia 68, China pe 93, iar India este inclusă în clasament pe locul 140.
Printre factorii luaţi în calcul pentru această evaluare se numără produsul intern brut pe cap de locuitor (PIB), speranţa de viaţă sănătoasă şi percepţia cu privire la corupţie în instituţiile guvernamentale şi mediul de afaceri. Raportul din acest an s-a concentrat în mod special pe fericire şi comunitate, având în vedere factori precum media de socializare şi tehnologia, normele sociale, conflictele şi politicile guvernamentale. „Modul în care comunităţile interacţionează între ele, fie în şcoli, la locurile de muncă, în cartiere sau în media de socializare, are efecte profunde asupra fericirii la nivel mondial“, a declarat John Helliwell, profesor la University of British Columbia, coautor al raportului. Statele aflate la coada clasamentului celor mai fericite ţări din lume sunt: Haiti (147), Botswana (148), Siria (149), Malawi (150), Yemen (151), Rwanda (152), Tanzania (153), Afganistan (154), Republica Centrafricană (155) şi Sudanul de Sud (156). Cele cinci ţări care au înregistrat cel mai mare declin în comparaţie cu perioada 2005-2008 sunt Yemen, India, Siria, Botswana şi Venezuela, potrivit raportului ONU, care menţionează în acest sens o combinaţie de aspecte economice şi politice.
Bucuria de a trăi şi opţiunile electorale
Datele statistice din acest raport relevă că un popor fericit este mai implicat în procesele electorale, existând o preferinţă pentru susţinerea partidelor aflate la guvernare. În privința populismului, autorii cercetării consideră că este dificil de identificat ce anume îi îndreaptă pe oameni către susținerea partidelor populiste, în condiţiile în care, în general, oamenii nefericiţi sunt atraşi de partidele autoritariste sau populiste. În ultimii zece ani, notează raportul, s-a observat o creștere semnificativă a mișcărilor populiste în Europa Occidentală – mai precis în Italia (Liga Nordului, Mișcarea Cinci Stele), Franța (Frontul Național) sau Germania (AfD – Alternativa pentru Germania) – dar și în state precum Austria, Grecia, Ungaria sau Polonia și Marea Britanie.
De altfel, creşterile nivelurilor de fericire naţională reprezintă un indicator mai bun al posibilităţii ca guvernele în funcţie să fie realese decât indicatorii economici, precum şomajul şi inflaţia, precizează acelaşi raport comandat de Reţeaua de Soluţii pentru Dezvoltare Durabilă (SDSN) a ONU şi citat de Agerpres. De exemplu, în privinţa Brexit-ului, experţii au constatat că oamenii nemulţumiţi cu viaţa lor au fost, în medie, cu 2,5% mai dispuşi să voteze „Da“ la întrebarea ce viza posibilitatea ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană. Profesorul Richard Layard, de la London School of Economics, a declarat că, dacă guvernele vor să rămână la putere, ar trebui să ia mai în serios fericirea oamenilor decât măsurile economice: „Este esenţial ca liderii noştri politici să privească dincolo de îngustele măsuri financiare şi să se concentreze pe un set mai larg de factori, care afectează cu adevărat bunăstarea naţiunii şi, în special, sănătatea mintală“.
Omenirea, mai tristă de la an la an
Printre variabilele luate în calcul s-au numărat PIB-ul, sprijinul social, speranța pentru o viață sănătoasă, libertatea, generozitatea, buna guvernare în interesul cetăţenilor și absența corupției. Influenţată de evoluţiile demografice, fericirea la nivel mondial a scăzut în ultimii ani, cum ar fi, de pildă, în SUA. Totodată, raportul ONU relevă o creștere a emoțiilor negative în special ale locuitorilor din Asia şi Africa.
