Și la proba specială, rezultatele au fost tot în linia celei clasice a Bacalaureatului, din totalul de 135 candidați prezenți, reușind să promoveze doar 71.
Rata de promovare a sesiunii speciale este astfel comparabilă cu cea a întregului examen.
La sesiunea specială s-au prezentat și 37 de absolvenți de clasa a XII-a din seriile anterioare.
Este evident că o parte însemnată a celor care au venit în sesiunea specială nu au absentat la cea clasică a examenului, din motive medicale.
Acești absolvenți au sperat la mai multă indulgență din partea organizatorilor Bacalaureatului.
Este adevărat că și declarațiile celor aflați la conducerea Învățământului, din această perioadă în premieră și unică pentru școala românească, i-au făcut pe mulți absolvenți de liceu, mai mult sau mai puțin silitori, să se relaxeze și să se aștepte la un examen lejer, unde se va dori ca rata de promovare să fie mare.
Scurtarea anului școlar și reducerea programei pentru examen au avut ca efect mai multă lipsă de concentrare din partea elevilor.
La aceasta s-a mai adăugat și doza suplimentară de relaxare, creată de anumite personaje din sfera politicului, care, din motive electorale sau economice, – în a doua situație, mă refer la banii din taxele de școlarizare așteptați de anumite universități private și de stat – au lansat scenariul anulării examenului de Bacalaureat în acest an, eventual cu promovarea tuturor celor înscriși.
Vorbim evident de o crasă nepăsare a unor politicieni pentru viitorul acestei generații care tocmai a ieșit de pe băncile învățământului preuniversitar.
Da, pe bună dreptate, poate fi invocat și motivul pregătirii precare, mai ales în perioada așa numitei școli la distanță, și cel al presiunii suplimentare, dată de verificarea temperaturii și al orele petrecute în sala de examen, cu masca pe față.
Dar rata de promovare redusă a Bacalaureatului este, într-o măsură considerabilă, în acest an, și rezultatul unor lupte electorale duse cu sacrificarea elevilor și profesorilor.
