9.2 C
București
marți, 23 aprilie 2024
AcasăOp & EdOpiniiAcropolis, adieu! Turismul între pandemie și faliment

Acropolis, adieu! Turismul între pandemie și faliment

De câțiva ani, nu foarte mulți în comparație cu statele din vest, și noi, românii, ne-am învățat să fim turiști peste hotare. Turcia, Grecia, Cipru sau Bulgaria sunt destinații favorite pentru vacanțele noastre de vară. Fiecare cu specificul său, fiecare cu farmecul său.
 
Pandemia a schimbat însă și regulile turismului. Granițele se trec mai greu, unele țări solicită adeverințe recente că turiștii nu sunt infectați cu noul coronavirus, altele, în funcție de numărul de cazuri, introduc sau renunță la perioade de izolare sau carantină. Din păcate, virusul se mișcă în mare viteză, este foarte contagios, iar dinamica înăspririi regulilor sau a slăbirii acestora este foarte mare. Țări și regiuni își schimbă culoarea care le definește gradul de răspândire a virusului cu mare viteză. Pleci sănătos spre o țară cu reguli mai puțin severe, dar nu știi nici dacă te întorci din vacanță, dar nici dacă ajungi la destinație în aceleași condiții.
 
Volatilitatea aceasta a turismului dată de noul coronavirus ne schimbă obiceiurile, obligă la reacții rapide din partea autorităților, dar afectează puternic industria ospitalității. Cât de departe suntem de faliment?
 
Cifrele din industria ospitalității românești sunt îngrijorătoare. În HORECA (hoteluri, restaurante, cafenele) lucrau, înainte de pandemie, în jur de 400.000 de oameni. Aproximativ 40.000 de firme românești din acest domeniu însumau 5 miliarde de euro ca cifră de afaceri și aduceau la PIB-ul României peste 5 procente!.
 
Din cauza pandemiei, s-a ajuns la suspendarea activității a peste 40% din firme. Cifra de afaceri a scăzut cu 70%. Hotelurile sunt mai mult goale, iar restaurantele sunt închise. Doar terasele sunt funcționale.
 
Dificultăți sunt în toate țările lumii. Dar fiecare stat a încercat să își protejeze industria turismului.
 
Cifre îngrijorătoare despre scăderea turismului sunt peste tot în lume. Din cauză că există riscul răspândirii infecției, toate statele au luat măsuri. Cu toate acestea, sunt țări unde turismul, chiar dacă redus ca cifră de afaceri, supraviețuiește și va ieși din criză. Va fi rănit, dar va funcționa.
 
România nu se află însă pe harta țărilor care se străduiesc să salveze industria ospitalității. Autoritățile române au impus măsuri severe pentru a împiedica răspândirea infecției cu noul coronavirus, dar le-au impus într-o manieră absurd de defensivă. Sigur, ideal ar fi să poți controla lucrurile până în cele mai mici amănunte pentru a stopa infectarea. Dar când acest „ideal” limitează drepturile fundamentale ale omului și lovește grav în economie, atitudinea guvernului ar trebui să fie una activă. A funcționa dominat de spaimă este o greșeală de tip strategic.
 
Vrem sau nu vrem, trebuie să coabităm cu acest nou coronavirus până când fie va apărea un vaccin, iar cercetările în acest sens sunt foarte avansate în multe laboratoare de mare valoare, fie până când vom ajunge la un grad de imunitate foarte mare. Ca medic, înclin spre varianta vaccinului, dar, deocamdată, nu avem acest vaccin. Coabitarea presupune o serie de măsuri care, pe de-o parte, să ne protejeze, dar nu măsuri care să combată virusul și să ne ducă la sapă de lemn pe de altă parte.
 
Zilele trecute, patronii și angajații din domeniul HORECA au protestat timp de o oră, cerând redeschiderea restaurantelor. Au invocat modele din statele europene în care, cu respectarea distanței fizice și cu dezinfecție constantă în interior, restaurantele sunt deschise. Acum, guvernul nostru anunță că de la 1 septembrie acest lucru va fi posibil. Dar mă întreb de ce nu a fost posibil mai devreme și de ce nu a existat un dialog anterior protestului cu reprezentanții acestei industrii? Criza economică afectează toate domeniile, dar un restaurant care este ținut gol se va închide la un moment dat, iar angajații vor fi trimiși acasă. Când vorbesc despre atitudine activă din partea guvernului, la reacții de tipul celei care va redeschide restaurantele de la 1 septembrie mă refer. E nevoie de putere de anticipare și de dorință de intervenție, nu de spaime care ne fac imobili!
 
În aceeași ordine de idei, trebuie spus că o mare responsabilitate în redeschiderea (chiar limitată) a facilităților din domeniul ospitalității o au turiștii. Anul acesta, în bagajul fiecăruia trebuie să se regăsească măștile de protecție și un flacon cu dezinfectant. Și mai trebuie să se găsească o doză foarte mare de bun-simț, care să ducă la respectarea întocmai a regulilor de protecție împotriva noului coronavirus. Oricât ar fi de puternic sentimentul de libertate, și în concediu trebuie să avem grijă de noi, dar și de cei din jurul nostru.
 
Din nefericire, imaginile pe care le vedem constant la televizor, arată că tendința de a scăpa de orice restricții este mai mare decât dorința de a avea grijă să nu ne infectăm sau să nu răspândim virusul. Poporul trăiește, pe bună dreptate, un sentiment de revoltă și amendează prin nepăsare incapacitatea guvernului de a comunica empatic. Trebuie să spun aici un lucru pe care l-am mai spus și cu alte ocazii: oamenii pot deveni parteneri ai guvernului doar dacă acesta din urmă vorbește civilizat și empatic cu ei. Câtă vreme comunicarea oficială se bazează doar pe cifre seci, iar unii miniștri se expun cu mesaje cel puțin caraghioase, oamenii nu vor fi înclinați să se conformeze normelor.
 
Încă nu e prea târziu, deși se anunță o nouă criză politică, ca guvernul să găsească niște comunicatori coerenți și, mai ales, umani. Și nici să își sporească gradul de proactivitate. Se vede limpede că faptul că se ascund în spatele unor comunicate oficiale seci și reci care nu ajută pe nimeni.
 
Revenind la turiști, fac apel la conștiința lor de cetățeni, dar și de familiști. Oameni buni, nu vă expuneți inutil, nu ignorați acele câteva sfaturi care vă pot păzi de pericolul infectării. Purtați mască ori de câte ori sunteți într-un spațiu închis sau în aglomerație. Păstrați, cu răbdare, distanța fizică de aproximativ doi metri între voi. Virusul este rapid și periculos. Nu vă certați pe locurile de la plajă, dovediți calm și răbdare. Oricât de mult țineți la vacanța dumneavoastră, oricât de liberi ați dori să fiți, nu ignorați acest virus. Riscați să îl luați și, chiar dacă dumneavoastră sunteți asimptomatici, să îl transmiteți altora. Nici nu vreau să mă gândesc la drama prin care ați putea trece dacă, în urma unei vacanțe fără reguli, veniți acasă și vă îmbolnăviți părinții sau bunicii!
 
Acolo unde guvernul este depășit, puteți interveni dumneavoastră! Limitați-vă vacanțele, evitați aglomerațiile, purtați mască, spălați-vă constant pe mâini cu apă și săpun. Viața este un bun prea prețios ca să o sacrificați – pe a dumneavoastră sau pe a celor dragi – în numele unei vacanțe în care refularea devine punctul principal de manifestare. Nimeni nu merită să își pună viața în pericol doar pentru câteva zile de iluzorie libertate. Dragi romani, aveți grijă de voi și de sănătatea voastră!

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

ONG-urile nu au tratament preferențial, trebuie să raporteze ce fac cu banii ca și societățile comerciale

Organizațiile neguvernamentale (ONG) nu beneficiază de un tratament preferențial ci, dimpotrivă, trebuie să raporteze ce fac cu banii, așa cum sunt obligate și societățile...

ONG-urile nu au tratament preferențial, trebuie să raporteze ce fac cu banii ca și societățile comerciale

Organizațiile neguvernamentale (ONG) nu beneficiază de un tratament preferențial ci, dimpotrivă, trebuie să raporteze ce fac cu banii, așa cum sunt obligate și societățile...

În timp ce Iohannis se află în Coreea de Sud, Coreea de Nord a simulat un “contraatac nuclear”

Armata din Coreea de Nord a simulat un "contraatac nuclear" împotriva Coreii de Sud, chiar în perioada în care o delegație oficială din România,...
Ultima oră
Pe aceeași temă