21.4 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăOp & EdOpiniiAngajați tratați ca sclavi potrivit noilor legi ungare: Orbán îi privează pe...

Angajați tratați ca sclavi potrivit noilor legi ungare: Orbán îi privează pe lucrători de drepturi

Pandemia a determinat guvernele din toată lumea să implementeze politici economice care ar fi părut de neconceput cu doar un an în urmă. Ungaria a făcut și ea acest lucru, însă nu pentru a proteja angajații sau pentru a-i susține pe oamenii care aveau nevoie de asta, așa cum s-a întâmplat în restul Europei. În schimb, în timpul perioadei de urgență, guvernul prim-ministrului Viktor Mihály Orbán a aprobat ceea ce sindicatele au supranumit “legile sclaviei”.

 

Situația angajaților maghiari a fost una dificilă timp de mai mulți ani, însă în ultimele luni s-a transformat într-un mod care este de neegalat în sistemele democratice. “Orbán a construit o oligarhie hiperliberalistă, bazată pe modelul rusesc”, a declarat Luca Visentini, Secretar General al Confederației Europene a Sindicatelor.

Prim-ministrul ungar a acționat cu obișnuita-i viclenie pe care dușmanii săi o cunosc atât de bine: în timp ce restul Europei este ocupată discutând erodarea libertății presei în Ungaria sau controlul său politic asupra sistemului judiciar, puțini par să fi observat că țara se transformă într-un fel de colonie industrială pentru investitorii străini. Principalii beneficiari sunt sectorul auto german și guvernul însuși, care de fapt i-a privat pe muncitorii din fabrici și chiar pe funcționarii publici de dreptul lor de a protesta sau de a face grevă.

Intervenția
 

Pandemia s-a dovedit a fi ocazia perfectă pentru Orbán de a modifica drepturile a milioane de angajați într-o direcție clar negativă. Niciuna dintre marile companii care operează sau care intenționează să facă asta în Ungaria — Volkswagen, Daimler, Bosch, Opel-General Motors și cele reprezentate de Camera Americană de Comerț — nu a avut nimic de comentat în această privință. Toate au acceptat noile condiții extrem de precare și șantajarea angajaților lor.
 
Totuși, este imposibil de înțeles modelul iliberal ungar fără exploatarea și constrângerile impuse lucrătorilor, care fac ca economia sa să fie unică în Europa. În lunile martie și aprilie ale anului trecut, guvernul a decretat suspendarea Codului Muncii și a anulat contractele colective de muncă aflate în vigoare, justificând aceste decizii prin nevoia de a ține sub control pandemia.

Noul contract

 
Acum, fiecare angajat este legat de companie printr-un contract individual care nu mai este negociabil de către reprezentanții sindicali. La sfârșitul lunii mai, din cauza puterilor speciale pe care și le-a asumat în timpul lockdown-ului, Orbán a introdus prin decret una dintre cele mai stricte și mai controversate măsuri.
 
Iată cum funcționează: toți angajatorii au puterea de a stabili în mod unilateral o “schemă temporală” pentru fiecare angajat; compania poate indica numărul de ore pe care lucrătorul va trebui să le realizeze în următorii doi ani. Dacă producția încetinește pentru o perioadă de timp din cauza Covid-19, lucrătorul va recupera orele pierdute odată ce ritmul producției revine la normal în următoarea fază.
 
Dacă angajatul se hotărăște să părăsească compania înainte de a-și fi finalizat “schema temporală”, atunci acesta va trebui să-i plătească firmei o sumă de bani echivalentă cu salariul pe care l-ar fi primit până la finalul “schemei temporale”. De exemplu, un angajat care vrea să plece după ce a îndeplinit doar douăsprezece luni din programul său va trebui să-i plătească angajatorului salariul pe un an. Este o plată inversată. Sau, mai precis, un fel de sclavie a datoriilor pentru angajați: aceștia trebuie să plătească pentru a fi liberi.

Contextul

Această lege apare într-un moment ciudat. Cu puțin timp înainte, la începutul pandemiei, BMW și-a anunțat intenția de a stopa temporar proiectul de construcție a unei noi fabrici în Debrecen (estul Ungariei), care urma să producă 150 de mii de mașini pe an. Guvernul Orbán subvenționa deja inițiativa cu echivalentul a 34,4 de milioane de euro, o concesie fiscală semnificativă pentru firma germană, și diferite infrastructuri în jurul fabricii, în valoare de încă 300 de milioane de euro.
 
În plus, contractul pentru dezvoltarea zonei destinate BMW i-a fost atribuit lui Lőrinc Mészáros, un prieten din copilărie al prim-ministrului. În acea perioadă, guvernul ungar și producătorul auto german au început niște negocieri al căror conținut nu va fi niciodată dezvăluit. Ceea ce știm este că guvernul a introdus decretul “schemei temporale” la puțin timp după, iar BMW a decis la acel moment să continue dezvoltarea fabricii din Debrecen.Acest sistem de plată care afectează lucrătorii are un obiectiv destul de clar: constrângerea forței de muncă și împiedicarea mobilității sale.
 
În ultimii ani, peste un milion de oameni (5% din populația totală) au emigrat din Ungaria în Europa de Vest, iar înlocuirea rapidă a mâinii de lucru este una dintre cele mai mari probleme pentru investitorii străini. Până la urmă, intenția de a bloca mobilitatea lucrătorilor este vizibilă în mod clar în așa-numita “lege a sclaviei numărul unu” (cea din luna mai a anului trecut este considerată “numărul doi”) care a fost adoptată de guvernul Orbán în decembrie 2018. Această lege prevede ca lucrătorii să realizeze în medie două ore suplimentare pe zi, care vor fi plătite doar trei ani mai târziu. Din nou, în acest caz, lucrătorul își pierde dreptul la salariu dacă se hotărăște să părăsească compania înainte ca orele suplimentare să fie plătite.

 

Determinarea lui Orbán de a atrage și reține producătorii auto germani prin concesii fiscale enorme și condiții draconice de muncă poate fi explicată prin diverse motive. Fabricile lor și industriile adiacente constituie un sfert din exporturile maghiare și o zecime din cifra de afaceri a țării; ținând cont de industriile adiacente și întreprinderile deținute, vorbim de 7% din angajații maghiari. De asemenea, contractele pentru construcția fabricilor sunt atribuite în mod regulat prietenilor și rudelor prim-ministrului.

Atunci nu este de mirare că, în 2019, guvernul a subvenționat companiile germane cu 122 de milioane de euro și că le-a luat apărarea la Bruxelles după scandalul de poluare al motoarelor diesel Volkswagen (unele dintre ele fiind produse în fabrica Audi din Győr, în vestul Ungariei).

UE
 

Rămâne, totuși, un semn de întrebare de ce Comisia Europeană nu a deschis niciodată procedura de infringement împotriva unora dintre reglementările de muncă ale lui Orbán. De exemplu, “legea numărul unu a sclaviei”, care stabilește zece ore de timp suplimentar pe săptămână, este în mod clar o încălcare a directivei europene 88 din 2003 cu privire la orele de lucru. Totuși, Bruxelles nu a intervenit niciodată.
 
În plus, Ungaria lui Orbán este principalul client al industriei germane de armament. Contractele datează de când actualul președinte al Comisiei, Ursula Von Der Leyen, era Ministru al Apărării în Berlin. În 2019, Ungaria a reprezentat aproape un sfert din exportul de armament al Germaniei, cu comenzi care au ajuns la 1,77 miliarde de euro (potrivit datelor de la Ministerul Federal de Finanțe din Berlin).
 
Există și alte reglementări de muncă mai recente în Budapesta care par să aibă scopuri politice. La 1 noiembrie, a fost adoptată o lege care privatizează contractele de muncă a 20 de mii de funcționari publici din sectorul cultural (angajați din muzee, biblioteci, arhive și alte instituții) și care anulează orice fel de contract colectiv de muncă. Acum, foștii angajați ai statului pot fi concediați pe loc, iar fiecare dintre ei este legat de stat printr-un contract individual. Începând din ianuarie, același lucru li s-a întâmplat și angajaților din sănătate.
 
De asemenea, Ministrul Afacerilor Externe, Péter Szijjártó, a amenințat public că îi va concedia pe toți angajații care trebuie să lucreze de acasă în timpul pandemiei. “Obiectivul lui Orbán este de a economisi banii publici și de a zdrobi orice opoziție la locul de muncă”, explică Luca Visentini, Secretarul General al Confederației Europene a Sindicatelor. “Fără contracte colective de muncă, toți muncitorii și funcționarii publici pot fi acum concediați imediat și nu-și mai permit să protesteze sau să facă grevă.”

Cele mai citite

Șobolanii au invadat spațiile verzi din Târgoviște. FOTO

Primăria Municipiului Târgoviște pare că a rămas restantă cu deratizarea în acest an. Șobolanii de mari dimensiuni au fost suprinși de cetățeni ai orașului-reședință a...

Grav accident auto pe DN2 – E85, în Vrancea! Opt persoane, rănite în urma coliziunii dintre un autoturism și un microbuz

Opt persoane au fost rănite, vineri, la intersecţia DJ 205 R Coteşti cu DN2 - E85, în urma coliziunii dintre un microbuz de transport...

Deca recunoaște că supune elevii la șocuri?

Reziliență -capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (economic, emoțional etc.) Folosit in discipline precum psihologie, ecologie, inginerie, înseamnă capacitatea de...
Ultima oră
Pe aceeași temă