Este o afirmație pertinentă, la fel ca recomandarea ca orele de predare online să se desfășoare cu elevii având camerele video pornite, astfel încât dascălul să poată primi un feedback relevant.
Corectă este și remarca ministrului Educației legată de amplificarea inechității din sistemul românesc de învățământ, în perioada cursurilor predate exclusiv online.
Nu am văzut însă în discursul șefului Învățământului aserțiuni legate de nevoia de digitalizare a Educației, chiar și după depășirea pandemiei.
În timpul pandemiei, chiar și în mandatul precedentului ministru al Educației, Monica Anisie, s-au aruncat discursuri în spațiul public despre strategii naționale de digitalizare, finanțare în acest sens etc.
Acum, după ce a scăzut numărul infectărilor noi cu COVID-19, și în urma campaniei de vaccinare, problema digitalizării Educației pare să fi dispărut subit.
Probabil că sunt mulți elevi care ar dori să activeze camerele video pentru cursurile online, dar nu dețin astfel de dispozitive.
Sunt premize ca Planul Național de Redresare și Reziliență să nu aducă banii necesari pentru digitalizarea Educației.
Ce vom face atunci?
Nu se mai discută despre elevii care provin din familii ce nu-și permit achiziționarea unor dispozitive digitale.
Să înțelegem, din reacția sau, mai bine spus, lipsa de reacție a guvernanților că nivelul de trai din țara noastră a crescut surprinzător în pandemie.
Se îmtrezărește încă o vară în care “greierii” din Ministerul Educației și din Palatul Victoria vor cânta în soare, iar, în toamnă roadele se vor vedea după debutul noului an școlar.
