19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăOp & EdOpiniiCum se poate finaliza războiul româno-român?

Cum se poate finaliza războiul româno-român?

Dacă cei din prima categorie îşi doresc un stat puternic, ceilalţi – o legumă statală, la îndemâna oricărui târgoveţ de pe margine de drum. 

Loviturile administrate de o minoritate agresivă şi deosebit de violentă, gradat şi cu mijloace diferite, demonstrează că sunt gândite, pregătite şi lansate de pe un câmp tactic. 

Specialiştii militari vorbesc chiar despre un război hibrid româno-român, orchestrat de serviciile secrete străine. 

S-a ajuns în situaţia în care reprezentanţi ai elitei conservatoare şi liberale româneşti să fie de partea guvernului, emanat de la partidul mai demult hulit. Există o conştiinţă tăcută care transcende interesele politice. Mulţi oameni zdraveni la cap îşi dau seama că acest jihad stârnit împotriva coaliţiei guvernamentale e, de fapt, un atac orchestrat împotriva independenţei şi suveranităţii naţionale.

 

Cine să fie principalii beneficiari?

„Citite în cheia analizelor de intelligence, unele informații pe surse pot genera diverse întrebări. Prima ar fi dacă nu cumva, de câțiva ani încoace, nu există un război invizibil între CIA și serviciile secrete germane, acestea din urmă în parteneriate punctuale cu cele rusești. Există interesul clar al BND de a submina interesele Administrației Trump în centrul și estul Europei, pentru că ele contravin condominiului ruso-german?  Nu știm în ce măsură comunitatea informativă din România a evaluat situația deloc confortabilă în care ar putea fi obligată să monitorizeze și, eventual, să dejoace planurile conjugate de destabilizare a României de către servicii rusești (SVR, GRU), dar și germane (BND, KSA). Are acest nou joint venture ruso-german o expresie locală chiar în anturajul lui Klaus Iohannis?”, se întreabă analistul Bogdan George Rădulescu în articolul “Este Iohannis controlat de serviciile secrete germane şi ruseşti?”.

 Întrebări legitime care își așteaptă răspuns nu de la o minoritate compulsivă, plină de prejudecăţi, înecată în certitudini, ci de la o majoritate tăcută, care suportă tot mai greu războiul.

Nu îţi e uşor să discuţi ca părinte cu fiul sau fiica ta, veniţi cu soluţii de la mare distanţă şi să te scape de ­ciuma roşie.

Oamenii cu frică de Dumnezeu nu pot riposta cu argumente la cei cu vocea sentenţioasă.

Un anumit laborator a gândit din timp cum se poate aplica dictonul roman “Divide et impera!”. Şi pentru ce acest imens deranj?

Pentru că România nu s-a predat încă la cheie, că mai există lideri care se opun colonialismului venit prin cleptocorporaţii, care-şi externalizează profitul şi-şi internalizează angajaţii ca soldaţi de timp liber în războiul deschis. Aceste stabilimente cu investitori ruşi şi germani câştigă de două ori. O dată de la stat, din cauza impozitelor mici pe profit, şi a doua oară că îşi trimit colpocorporatiştii la demonstraţii. 

Ce-i lupta anticorupţie decât un foc întreţinut de pompierii care de abia aşteaptă să ardă totul pentru a veni ei în chip de salvatori?

Experimentul a mai avut loc şi în alte state. Dar parcă manipularea n-a prins niciunde atât de mult ca în lumea milenaristă care n-a pus geana pe vreo carte şi în cea a anticomuniştilor, înecaţi în ura faţă de duşmanul simbolic şi tradiţional. Ce mai contează că Voldemort-ul aruncat pe internet, Liviu Dragnea, provine din fostul PD? Că mai puţin hulitul Tăriceanu a fost lider PNL?

Memoria e ca pata de apă la soare. Se pierde iute şi repede se realimentează. Un fost deţinut politic, neaspirat în bula comanditară a dreptei, îmi scria ieri că preferă un guvern mai puţin competent, dar care lucrează pentru România, decât unul de “genii” aservit intereselor străine. 

 

Care ar fi deci ghidul tactic al încheierii războiului româno-român?

Înainte de orice, coaliţia de la guvernare ar trebui să supună mai rapid dezbaterii publice proiectele de modificare a legilor siguranţei, neschimbate de peste două decenii, pentru retragerea acoperiţilor din media şi din administraţie.

În al doilea rând, alegerea unui preşedinte care ţine cu ţara.

În al treilea rând, promovarea unor acte normative care să transparentizeze bugetele societăţii civile, la fel ca în cazul firmelor private sau al administraţiilor publice centrale sau locale.

În al patrulea rând, invitarea la dialog. Din arta războiului – atât de invocată de agitatorii #rezist, se ştie că diplomaţia trebuie jucată până în ultimul moment, menită să reducă tensiunea în societate. 

În al cincilea rând, publicarea tuturor protocoalelor, precum şi eliberarea magistraţilor de presiunile oculte. 

În al şaselea rând, o lege a amnistiei. Întotdeauna după un conflict major se dă o lege care să micşoreze tensiunile. 

Nu în ultimul rând, întărirea partidelor de opoziţie, pentru a se putea elibera de constrângerile impuse de serviciile secrete. 

Bătălia trebuie să se dea între partidele politice în Parlament, nu pe stradă.    

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic, analiză

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe deplin scăderile din timpul  pandemiei, estimările inițiale indicând chiar o creștere de 2% peste nivelurile...

Preşedintele CJ Prahova, Iulian Dumitrescu, încă 60 de zile de control judiciar

Procurorii anticorupţie au prelungit cu încă 60 de zile măsura preventivă a controlului judiciar faţă de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Iulian Dumitrescu, au...

Tarifele polițelor de asigurare obligatorie rămân plafonate până la 30 iunie 2024

Executivul a aprobat actul normativ promovat de Ministerul Finanțelor și elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară prin care prelungește cu trei luni perioada de...
Ultima oră
Pe aceeași temă