Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

De ce Daniel e Prea Fericit?

Marius Ghilezan Actualizat: 29.10.2020 - 13:28
Marius Ghilezan

Regimul Iohannis, pentru că nu despre o administraţie e vorba azi în România, cultivă frica şi interzice pelerinajul la moaştele sfinte. Această asumţie nu reprezintă doar o axiomă societală. Dar oare totul se reduce la lupta politică?

Share

Un eveniment recent, ne-a devaluat mentalul colectiv. Totul se reduce la lupta politică. Au dispărut confruntările de idei.

De ziua Sfântului Dimitrie cel Nou, predica de pe Dealul Mitropoliei a Patriarhului Daniel, în faţa a doar două sute de pelerini (guvernul interzicând procesiunile religioase cu mai mulţi credincioşi n.a.), a provocat dispute aprige între cei care cred şi cei care nu cred în rolul spiritual al conducătorilor bisericii noastre tradiţionale.

Cum era de aşteptat, statul ascuns a ripostat, cum ştie mai bine, prin cotloanele sale cu fiţuici şi procese verbale. Atacul la adresa PF Daniel este un atac împotriva bisericii, cum bine spune Adrian Severin. Numai că biserica suntem noi. Prin vocea lui a vorbit biserica siluită. Adică neamul. Şi neamul nu poate fi înfrânt.

Dar ce a făcut rău Prea Fericitul?

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a enumerat minunile săvârşite prin scoaterea moaştelor Sfântului Dumitru în vremurile de restrişte ale Bucureştiului. Sfântul este considerat pe bună dreptate ocrotitorul Capitalei.

Propoziţia din predica patriarhului: “această umilire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost răsplătită în sensul că peste câteva luni regimul comunist a căzut” a lansat polemici şi acuze că Prea Fericitul ar fi trecut de partea opoziţiei.

Am scris dinadins după trei zile pentru a vedea reacţia nevolnicilor tulburaţi. “Patriarhul iubeşte doar pe unii politicieni,” avea să proclame un deputat liberal.

Publicaţia pluseristului Dan Marinescu, „Adevărul,” reîntors la vatră după rătăcirea prin partidul lui Cioloş, nu are altă preocupare decât să le spună cititorilor că salariul Patriarhului e mai mare decât al preşedintelui.

Credincioşii, la înălţime

Pe reţelele sociale, însă, sudălmile la adresa patriarhului au fost anihilate de încurajările credincioşilor. La o simplă monitorizare, cei din urmă au fost precumpănitori.

Să aibă haterii o pauză de indignare sau spiritul creştin a izbândit în cea ce reducţioniştii numesc “agenda settings?”

Analizând istorisirile Patriarhului Daniel, coroborând cu declaraţia purtătorului de cuvânt Vasile Bănescu, potrivit căreia anularea ceremoniilor de Crăciun şi organizarea alegerilor de Sfântu’ Nicolae sunt o dublă măsură, analistul politic Cozmin Guşă consideră că asistăm la o revigorare a civismului de sorginte românească împotriva regimului Iohannis, în condiţiile în care opoziţia este şantajată cu dosare.

 

 

 

 

Vocile lumii:

”În toamna anului 1989, cu prilejul hramului Sfântului Dimitrie cel Nou, în 27 octombire, autoritățile comuniste au interzis închinarea la sfintele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie motivând că în aceeași zi, în clădirea de alături, unde era sediul Marii Adunări Naționale, ar avea loc o ședință importantă. Astfel, patriarhul Teoctist a fost obligat să transfere racla de pe Dealul Mitropoliei, de la Catedrală, dar nu a dus-o prea departe, ci la Biserica Sf. Nicolae-Vlădica din apropiere”, a amintit PF Daniel, conform basilica.ro.

           

“Această umilire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost răsplătită în sensul că peste câteva luni regimul comunist a căzut”, ar fi spus Prea Fericitul Daniel

 

“Dumnezeu nu se lasă batjocorit”

 

Nu sunt de acord cu alegaţia lui Cozmin Guşă din două motive. Unul că spiritul e diferit de materialismul dialecticii politice. Al doilea, că rolul Bisericii nu e să facă politică.
Dacă există o preocupare majoră în societate, aceea se referă strict la agresiunea ereticilor noii dogme a progresismului asupra valorilor şi tradiţiilor unor popoare. Ţintă predilectă e România, supusă unei tensiuni inimaginabile a flagelului fricii.
Şi atunci Biserica nu trebuie să ocrotească fiinţa naţională, dincolo din materialismul atavic al ideologiilor necreştine?

Nu vă fie frică!

Întreaga istorie zbuciumată a poporului român ne aduc sute de argumente că izbânzile s-au petrecut sub semnul crucii.
Când ei ridicau prapurii negri ai închinării, biruinţa era cu popa-n frunte. Nu cunosc exemple care să mă contrazică.
Ura sădită în societate e străină spiritului creştin al neamului românesc. Eu ştiu de la bunica mea, soţie de preot, că atunci când mâhneşti pe cineva îl mânii pe Dumenezeu.
La ura sădită în societate a venit riposta Prea Fericitului Daniel, eu aşa cred.

“Dumnezeu nu se lasă batjocorit.” Prea Fericitul a citat din Epistola Sfântului Pavel către galateni. “Cel ce seamănă în trupul său însuşi, din trup va secera stricăciune, dar cel ce seamănă în Duhul, din Duh va secera viaţă veşnică” (6:7 NTR)


Epistola lui Pavel către galateni a fost scrisă către creştinii iudeii care se îndepărtau de Domnul bazându-se din nou pe lucrările legii lui Moise. Apostolul Pavel, cred eu, a încercat să scoată omul de sub „jugul” greu al legilor lui Moise - care conduceau spre robie - şi Evanghelia lui Isus Hristos, care căută mereu libertatea.

Peste două veacuri, neamul Apostolului Andrei este trecut prin ciur şi dârmon de legile străine firii, cum ar fi anticorupţia. Daniel, asemenea precursorului în credinţă, se opună tablelor străine ale ocupanţilor (aşa ne-ar place să credem n.a.), propovăduind vorbele Mântuitorului: "Nu vă fie frică!"

Daniel şi lupta neamului pentru libertate

Mesajul său e pentru eliberare. Am spus-o de atâtea ori, libertatea nu vine de la nicio stăpânire, alta decât al Împărăţiei lui Dumnezeu.

“Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala.” ( Matei, 18, 7) Să luăm aminte....pace tuturor.

După Revoluţia din 1989, timp în care ne-am redobândit libertatea dată de Dumnezeu, nu am fost suficient de vigilenţi să ne apărăm valorile, neamul şi resursele.

Astăzi, române, alții se mândresc cu bogățiile tale! Acum, după ce ți-au luat bogățiile materiale, dușmanii te vor deposedat şi de comorile spirituale!

Ascultă-l pe Patriarh şi nu vei rătăci! Domnul Hristos spunea ucenicilor Săi: “Fericiţi sunt ochii voştri că văd şi urechile voastre că aud! Fericiţi cei ce au ochi şi urechi sufleteşti care aud tainele mântuirii sufletelor.”

Suntem ca civilizaţie umană la o mare răscruce. Antihristul ne vrăjeşte mai tinerele odrasle cu progresul din cotloanele lui Mefisto.

De ce e Daniel Prea Fericit? Pentru că el este biserica, biserica e neamul, iar ceilalţi, hulitorii, sunt slugile cotropitorilor.

Comentarii

loading...