7.6 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăOp & EdOpiniiDespre sistemul de sănătate, furie și frustrări

Despre sistemul de sănătate, furie și frustrări

Cu o pasiune demnă de o cauză mai bună, medici care au contribuit în mod real la creșterea calității actului medical, medici care au inovat sau au adus în țară tehnici chirurgicale cunos-cute doar în clinicile țărilor avansate sunt puși cu fervoare la zid și bombardați cu pietre din toate direcțiile.

Am citit chiar și comparații incredibile cu… Mengele.

Medici recunoscuți pentru performanțele lor au devenit astfel, în aplauzele publicului dornic de breaking-news și cu participarea nemijlocită a jurnaliștilor pentru care doar senzaționalul contează, victime ale unui linșaj mediatic deosebit de bine organizat și extrem de eficient.

Câteva lucruri trebuie spuse în contextul acestei bătălii purtate în lumina reflectoarelor. În primul rând, trebuie spus că bătălia este inegală. O spun cu toată responsabilitatea, atât în calitate de medic neurochirurg, cât și în cea de profesor. Este o bătălie inegală pentru că medicul – oricât ar fi de cunoscut – nu îi are de partea sa decât pe pacienții săi și pe medicii la a căror formare a contribuit.

De asemenea, punerea la zid a acestor medici nu este produsul vreunei devoalări de ordin medical. Altfel spus, cu doar câteva excepții, exercitarea profesiunii de medic nu este criticată cu argumente medicale, de către alți medici. Sau, ca să mă exprim și mai simplu, o masă foarte mare de amatori judecă în mod public o mână de profesioniști.

În al doilea rând, subiectul preponderent al „atacurilor la baionetă“ este medicul, și nu sistemul de sănătate și nici managementul sistemului (sau al spitalului, clinicii, secției medicale). Este mai ușor de canalizat oprobriul public asupra unei persoane decât asupra unei instituții medicale sau a unui sistem medical.

Linșajul este astfel mult mai rapid, iar nivelul de înțelegere a unui fenomen este limitat la consecințele acțiunii împotriva unei persoane. Este mult mai ușor pentru un jurnalist să lucreze superficial sau, cel mult, cu „materialul“ vreunui denunțător de bună voie, decât să facă o documentare amplă, să citească legi, ordonanțe sau hotărâri de guvern. Ca să nu mai vorbesc de ordine de ministru sau regulamente de ordine interioară.

Al treilea lucru care trebuie spus este că opinia celui atacat sau desființat este solicitată (dacă este solicitată!) după publicarea articolelor sau apariția știrilor la televiziuni. Sigur, sunt situații în care știrea are ca subiect un eveniment imediat, cum ar fi o arestare. Dar acest lucru nu înseamnă ca dezvoltarea ulterioară a subiectului să fie bazată exclusiv pe rechizitoriile procurorilor sau pe mărturiile celor care se fixează de partea acuzării.

Ne mai întrebăm, retoric, care mai este rolul Colegiului Medicilor când toate hotărârile de condamnare se iau la TV?

Sigur, sistemul de sănătate din România, deși a trecut prin aproape treizeci de ani de paradigmă democratică, este departe de a fi un sistem ideal. Succesiunile de reforme promise de nenumărați miniștri nu s-au împlinit niciodată. În unele situații drumul pe care a pornit-o sistemul s-a dovedit a fi greșit. Lipsa de înțelepciune, nepriceperea, ezitările, amatorismul, presiunile diferitelor grupuri de interese sau corupția (în Sănătate sunt bani mulți, iar când este vorba despre sănătate oamenii nu se uită la costuri!) și-au pus amprenta pe starea sistemului de sănătate. Așa cum și-au pus-o pe evoluția întregii societăți.

Nu sunt singurul care a scris despre aceste lucruri și nu sunt singurul care și-a manifestat, constant, îngrijorarea pentru faptul că ori de câte ori facem un pas înainte, de tot atâtea ori ne oprim sau chiar facem pași înapoi.

Dar, dincolo de neajunsuri și de neîmpliniri, medicina românească a înregistrat și înregistrează progrese. Cele mai multe dintre acestea sunt urmare a activității nemijlocite a unor medici excepționali care au performat mult peste medie.

Stăruința și străduința acestor medici au făcut posibilă salvarea a sute de mii de pacienți. Cu ajutorul acestor medici, România a „ars“ etape și a progresat semnificativ în acest domeniu. Poate părea la îndemână să afirmi că un plic cu bani sau un diagnostic greșit anulează rezultatele obținute în ani de muncă. Dar nu este corect. Este corect să plătești pentru greșelile pe care le-ai făcut, dar nu este corect să devii ținta dezamăgirii sau furiei publice, care pare tot mai antrenată să desființeze pe oricine înainte ca instituțiile competente să se fi pronunțat.

Judecata greșelilor este treaba instituțiilor: a Colegiului Medicilor, a parchetelor, a tribunalelor. Iar până când acestea se pronunță, să lăsăm să ne guverneze prezumția de nevinovăție. Altfel vom trăi mereu sfâșiați de frustrări și furioși, și vom susține prin atitudine una sau alta dintre taberele aflate în conflict pentru dobândirea nelegitimă a puterii. Și a banilor care, așa cum am spus, nu sunt deloc puțini în domeniul sănătății.

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

Traficul rutier restricționat în Pasajul Unirii din Capitală. Un motociclist a intrat în peretele pasajului

Traficul rutier este restricţionat marţi seară în Pasajul Unirii din Capitală, pe sensul de mers către bd. Mărăşeşti, după ce un motociclist a intrat...

În atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene rușii au cheltuit sute de milioane de dolari

În atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina ruşii au schimbat tactica, explică analiştii militari, potrivit tvrinfo.ro. Trimit asupra unei ţinte sute de rachete şi drone...

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale modifică legislația din domeniul asistenței sociale

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță modificarea a șase acte normative din domeniul asistenței sociale. Schimbările au fost aprobate de deputați. Acestea vor aduce...
Ultima oră
Pe aceeași temă