O mare parte din banii Uniunii Europene destinaţi modernizării României au fost furaţi sau cheltuiţi aiurea. Acelaşi lucru se întâmplă de 20 de ani cu mare parte din banii României destinaţi modernizării României.
Comisia Europeană a decis luni blocarea tuturor fondurilor, în valoare de 859 milioane euro, destinate unor proiecte de infrastructură locală şi regională de transport după ce a constatat că există suspiciuni serioase că o parte din bani ar fi fost deturnaţi. Controalele Comisiei Europene au vizat contractele încheiate pentru realizarea unor lucrări de către autorităţile din judeţele Teleorman, Ilfov şi Buzău.
Exemplul cel mai elocvent este cel al preşedintelui Consiliului Judeţean Teleorman, Liviu Dragnea, care este suspectat că ar fi atribuit incorect contracte în valoare de 40 milioane euro pentru refacerea unor drumuri unei firme despre care se ştie că o controlează prin interpuşi. Oficialii europeni au cerut autorităţilor române să facă verificări pentru a vedea dacă suspiciunile se confirmă, deoarece, în mod sigur, aceasta este procedura standard a instituţiilor europene. Noi, ceilalţi care trăim în România, nu avem nici un motiv să ne îndoim că lucrurile nu sunt ceea ce par a fi.
Cel puţin în cazul judeţului Teleorman, dacă verificările ar scoate la iveală faptul că licitaţiile pentru modernizarea drumurilor s-au desfăşurat corect, aceasta chiar ar fi o surpriză. De proporţii. Asta pentru că, dacă vrei să vezi cum este stors de bani un judeţ din România de către politicienii care-l conduc, Teleormanul este cel mai bun studiu de caz (îmi cer scuze dacă vreun alt baron local se va simţi nedreptăţit de această apreciere). De foarte mulţi ani, banii publici din acest judeţ sunt disputaţi de doi baroni locali, trecuţi prin mai multe partide, dar care în ultimul timp s-au lipit unul de PSD (Liviu Dragnea) şi celălalt de PDL (Teodor Niţulescu).
Iată câteva exemple despre cum au învăţat cei doi mari oameni politici să-şi folosească influenţa publică pentru binele propriului buzunar.
Numele lui Liviu Dragnea este legat în primul rând de firma Tel-Drum, fosta societate de construcţii a judeţului, privatizată în 2001, în primul mandat al lui Dragnea la CJ, şi cumpărată de un prieten al acestuia, Marian Fişcuci. Tel-Drum a obţinut de atunci majoritatea contractelor de asfaltare din judeţ, la preţuri foarte mari. Un alt exemplu de afacere făcută de acelaşi interpus al lui Dragnea este cel al firmei Proinvest, care în 2003 a devenit unicul distribuitor pentru Direcţia pentru Protecţia Copilului. Firma menţionată a reuşit să vândă orfelinatelor din Teleorman alimente la preţuri incredibile, spre exemplu, cartofi cu preţul-record de 40.000 lei vechi kilogramul (într-un judeţ predominant agricol).
Celălalt baron, Teodor Niţulescu, ne-a arătat şi el ce poate atunci când, la o lună după ce a ajuns prefect, firma sa a încheiat contracte de sute de mii de euro cu Spitalul TBC din Roşiori, prin care i-a furnizat acestuia mobilă la preţuri mult mai mari chiar decât cele practicate în propriile magazine (spre exemplu – o canapea pe care Niţulescu o vindea la magazin cu 900 lei a fost vândută spitalului cu 2.380 lei).
Afacerile de mai sus, publicate în presă, deşi suficient de elocvente, nu au intrat niciodată la modul serios în atenţia autorităţilor române care se ocupă cu supravegherea cheltuirii banului public. Dacă nu ar fi fost în joc banii Comisiei Europene, Liviu Dragnea ar fi trecut mai departe şi în 2011, ca un politician onorabil, fost ministru de Interne şi actual vicepreşedinte al PSD.
Chiar dacă datorită oficialilor europeni vedem acum cât de mult poate pierde România pe mâna baronilor locali, rămâne aceeaşi întrebare de care se pare că nu vom scăpa prea curând: cum au trecut neobservate neregulile din licitaţii de către instituţiile româneşti abilitate? Două instituţii ar trebui să răspundă la această întrebare – Ministerul Dezvoltării, prin intermediul căruia se plătesc banii europeni, şi Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, din subordinea Guvernului, care ar trebui să verifice toate achiziţiile publice din România.
