„Ţara cu locuitori onorabili” este traducerea aproximativă a numelui statului african Burkina Faso, invocat zilele trecute de ministrul condamnat al Transporturilor, după pronunţarea sentinţei în cazul „Transformatorul”. Comparaţia se dovedeşte cât se poate de nepotrivită în cazul lui Relu Fenechiu.
„Dacă până acum am tăcut, voi aduce şi în public dovezile clare că tot ceea ce mi se întâmplă este demn de Burkina Faso”, a spus Fenechiu după ce a aflat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul „Transformatorul”. Ce legătură este însă între condamnarea lui Fenechiu şi „onorabilitatea” din numele ţării Burkina Faso? Cu siguranţă însă că nu la acest lucru s-a referit fostul ministru, pentru că dacă ar fi fost vorba de „onorabilitate” s-ar fi gândit să-şi dea demisia cu mult timp înainte de a fi condamnat, tocmai pentru a proteja atât imaginea guvernului din care face parte, cât şi pe cea a României.
Atunci când a invocat numele statului Burkina Faso, Relu Fenechiu a vrut să sugereze că doar într-o ţară subdezvoltată- primitivă chiar- un ministru ar putea fi condamnat în baza unor dovezi „subţiri” (în opinia sa, desigur). Până la urmă este dreptul lui Fenechiu să-şi dea cu părerea în legătură cu propriul dosar penal, numai că nu înţelegem ce vină are în toată povestea asta…Burkina Faso.
Pentru că dacă tot a fost pomenită în acest context, ar fi bine să vedem cum stă această ţară în ceea ce priveşte corectitidinea demnitarilor săi. Referinţe serioase despre acest lucru găsim, spre exemplu, pe site-ul www.worldjusticeproject.org care face o cercetare despre toate statele lumii în ceea ce priveşte sistemul de guvernare, justiţie etc. Dacă mergem mai departe cu căutările descoperim, printre indicatorii analizaţi de realizatorii cercetării, un element numit:„Absenţa corupţiei”. La acest capitol general, România este fix pe acelaşi nivel cu Burkina Faso, ambele având un indicator de 0,50 puncte (cel mai slab scor este 0, iar cel mai înalt 1). Pentru exemplificare, la capitolul „Absenţa corupţiei”, Danemarca are un scor de 0,95.
Putem merge mai departe cu comparaţie dintre cele două state şi ajungem la subindicatorul „Oficialii guvernamentali din puterea executivă NU folosesc funcţia publică în folos personal”. Aici avem parte de o şi mai mare supriză pentru că România are un scor de 0,47, inferior celui al Burkinei Faso care este de 0,51. Ca să ştim unde ne aflăm din acest punct de vedere trebuie ne raportăm din nou la un stat european. Franţa are scorul de 0,79. În treacăt fie spus, putem vedea astfel cum au afectat scandalurile de corupţie din politica românească imaginea ţării în analizele făcute de experţii internaţionali.
Dar să mergem mai departe şi vedem că un alt indicator folosit de “The World Justice Project” este şi cel numit „Oficialii din puterea legislativă (n.r.- parlamentarii) Nu-şi folosesc funcţiile publice în interes personal”. Şi aici România are un scor mai slab decât Burkina Faso, 0,27 faţă de 0,38. Din nou, pentru o imagine cât mai bună, trebuie să recurgem la un exemplu european şi putem spune că scorul Danemarcei la acest indicator este 0,95!
Bun, acum mulţi veţi spune că totuşi România este membră a UE şi nu ar trebui comparată cu o ţară africană condusă de 26 de ani de acelaşi preşedinte. Da, numai că această comparaţie, nepotrivită din punctul nostru de vedere, a fost făcută chiar de Relu Fenechiu. Un demnitar ar trebui totuşi să ştie că orice comparaţie trebuie dusă până la capăt. Iar în ceea ce priveşte corectitudinea demnitarilor, se pare că Burkina Faso ar trebui să-şi trimită experţii în România pentru a ne învăţa cum se poate scăpa de corupţie.
