19.9 C
București
miercuri, 24 aprilie 2024
AcasăOp & EdOpiniiEfectele pandemiei asupra psihicului, neglijate

Efectele pandemiei asupra psihicului, neglijate

La fel de evident este că, pe lângă tratarea maladiei, – ce sperăm să devină cât mai eficientă în cel mai scurt timp posibil – vom mai avea de rezolvat o mulțime de probleme generate de pandemia mondială Sars COV 2.

Se discută în spațiul public, încă de la începutul pandemiei despre necesitatea de redresare economică, despre lacunele din sistemele educaționale din multe state, – evident, România avea foarte multe lacune în acest sistem și înainte de pandemie, s-au enunțat diverse soluții de către autorități, dar rezultatul a fost un mare ZERO – dar foarte puțin, nesemnificativ, a fost abordată problema ,,rănilor adânci” lăsate de această perioadă asupra psihicului.

Foarte mulți specialiști în Psihologie, atât internaționali, dar și din țara noastră, au enunțat problemele pe care tot mai mulți pacienți  le-au dezvoltat, sursa comună fiind pandemia COVID-19.

Multe state au recunoscut această problemă, dar puține au fost cele care au și acționat, în sensul asigurării unui buget pentru combaterea acestei probleme extrem de serioase ce afectează întreaga societate.

Date îngrijorătoare vin, în acest caz, de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

La începutul lunii octombrie a acestui an, OMS preciza că, deși 89% dintre țări au raportat că sănătatea mintală și sprijinul psihosocial fac parte din planurile lor naționale de răspuns COVID-19, doar 17% dintre aceste țări au finanțare suplimentară completă pentru acoperirea acestor activități.

Dacă vă așteptați ca România să se numere printre statele care nu au alocat un buget pentru acordrea sprijinul psihosocial persoanelor afectate puternic de pandemia COVID-19, – mai mult sau mai puțin au de suferit toți indivizii – ei bine, aveți absolută dreptate.

 

Problema recunoscută, dar, subfinanțată în multe țări

Într-adevăr sunt state mult mai dezvoltate decât România care au ignorat problema afecțiunilor mintale în urma experienței pandemiei Sars COV 2 și probabil că era anormal, având în vedere istoricul nostru ca nație, să fim mai în față de această dată.

Specialiștii în domeniu atrag atenția că, în numeroase țări, au fost eliminate chiar din serviciile care veneau în sprijinul populației afectate.

Conform OMS, țările au raportat întreruperea pe scară largă a mai multor tipuri de servicii critice de sănătate mintală:

· Peste 60% au raportat întreruperi ale serviciilor de sănătate mintală pentru persoanele vulnerabile, inclusiv copii și adolescenți (72%), adulți mai în vârstă (70%) și femei care necesită servicii prenatale sau postnatale (61%).

· 67% au constatat întreruperi ale consilierii și psihoterapiei; 65% pentru serviciile de reducere a automutilării; și 45% la tratamentul de întreținere  pentru dependența de opioide.

· Aproape o treime (35%) au raportat întreruperi la intervențiile de urgență, inclusiv cele pentru persoanele care se confruntă cu convulsii prelungite; sindroamele de sevraj severe ale consumului de substanțe și delirul, adesea un semn al unei afecțiuni medicale subiacente grave.

· 30% au raportat întreruperi la accesul la medicamente pentru tulburări psihice, neurologice și de consum de substanțe.

· Aproape trei sferturi au raportat perturbări, cel puțin parțiale, ale serviciilor de sănătate mintală la școală și la locul de muncă (78%, respectiv 75%).

În condițiile în care aceste servicii au fost întrerupte sau oprite în 93% din țările din întreaga lume, în timp ce solicitarea pentru sănătate mintala este în continuă creștere, depreHUB atrage atenția asupra dimensiunii emoționale a pandemiei și necesității de finanțare a acțiunilor de sănătate mintală publică în România:

 

Speranțe acordate de o organizație nonguvernamentală

În România, dacă autoritățile nu fac mai nimic pentru a ajuta cetățenii aflați în dificultate, în mare parte, și din cauza acțiunilor instituțiilor statului, câte o rază de speranță mai este acordată de către persoane dedicate, profesioniști, din partea societății civile.

Sunt de apreciat eforturile unei organizații nonguvernamentale care oferă sprijin, consiliere, persoanelor afectate la nivel psihic de această perioadă dificilă.

DepreHUB  este un proiect național al Asociației Happy Minds, care reunește sub cupola unui nou concept în România (HUB dedicat comunităților care au predispozitie spre depresie), totalitatea serviciilor de consiliere și terapie pentru prevenția, evaluarea, dignosticarea și tratamentul depresiei. Abordarea unică a tipologiei depresive, la 360 grade, oferă beneficiarului accesul la specialiști, prin helpline si terapie gratuita, și tehnici de prevenție și suport în toate ariile vieții, prin screening online si module de psihoeducație pe care proiectul le dezvoltă constant.

Prin organizarea #15ksmiles CHALLENGE, depreHUB a făcut demersuri pentru strângerea de fonduri, plasând România pe lista țărilor care au în strategiile de intervenție de criză acțiuni pentru sănătatea mintală.

Cu ajutorul celor 20.000 de euro strânși prin intermediul campaniei depreHUB,  România va beneficia în următoarea perioadă de un helpline, disponibil 24/7, pentru asigurarea de suport psiho-emoțional gratuit tuturor celor care se confruntă cu anxietate, atacuri de panică și depresie.

Pe lângă sprijinul financiar primit de la comunitate, campania #15ksmiles CHALLENGE a obținut sponsorizări de la companiile Tremend și ADREM Invest Group.

Campania #15smiles CHALLENGE a fost lansată pe 10 octombrie a.c., cu ocazia aniversării unui an de activitate și suport emoțional depreHUB. Sub sloganul „Tu alergi, ei își recapătă zâmbetul”, campania #15ksmiles CHALLENGE și-a propus să strângă fonduri pentru ca 15.000 de persoane să poată primi în continuare suport psiho-emoțional gratuit pentru atacuri de panică, anxietate și depresie, prin intermediul helpline-ului depreHUB 0374.456.420, accesibil 24/7.

Este o inițiativă de apreciat și care ne conferă speranța că se mai pot realiza și lucruri pentru oameni.

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mușoiu
Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Din anul 2018 lucrează la “România liberă”. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.
Cele mai citite

Inovație pe piața muncii: munca fără contract

Ministerul Muncii a anunţat că orice persoană cu vârsta de cel puţin 16 ani va putea să câştige bani în plus. Va putea face...

Inovație pe piața muncii: munca fără contract

Ministerul Muncii a anunţat că orice persoană cu vârsta de cel puţin 16 ani va putea să câştige bani în plus. Va putea face...

Protejarea pădurilor din Ilfov este piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov

Înscrisă ca amendamente la noul Cod Silvic, protejarea pădurilor din Ilfov împotriva exploatărilor comerciale, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov, a fost...
Ultima oră
Pe aceeași temă