Pentru cei care nu cunosc speța și de ce iar poporul român e acuzat că e rasist, reamintesc contextul.
Din minutul 16 al meciului dintre PSG şi Istanbul Başakşehir, contând pentru etapa a IV-a a Grupei H din Liga Campionilor, partida s-a întrerupt.
Totul a plecat după ce Pierre Webo, antrenorul secund al echipei turce a comentat de pe tușe căderile teatrale ale lui Neymar. Colțescu l-a anunțat pe centralul Ovidiu Hațegan. Cel din urmă a venit la margine să-i ceară lămuriri. Conform înregistrărilor obligatorii în Champions League, Colțescu i-ar fi spus centralului “să -l trimită în tribune pe „negru”.
Foarte ciudat e cât de repede a reacționat conducerea echipei de pe Bosfor la pronunțarea în limba română a cuvântului “negru.” Și-a retras jucătorii de pe teren și i-a trimis la vestiare. Motivul era altul. Nu aveau chef de joc.
A doua zi, la reluare, PSG a câștigat cu 5-1, dar nu fără ritualurile cunoscute. Tricouri cu “nu rasismului.”
Nefiind latiniști, mai greu să priceapă un derivat al limbii latine: niger, nigra, nigrum. În turcă se zice siyah la culoarea neagră.
Deontologii, trompetele corectitudinii
Trist e modul în care au sărit deontologii de la noi, acești vasali ai corectitudinii politice.
Nu am citit în nicio publicație românească vreun comentariu care să penalizeze excesul politic de pe urma unei adresări colocviale. Nimeni de la noi nu l-a întrebat pe Erdogan de ce e Marea Neagră și nu e “siyah”.
Pricepând că spațiul public occidental s-a ideologizat dincolo de orice limite, marii gazetari de la noi nu au reacționat și nu au încercat să explice formula de adresare, preluând teza rasismului.
Șase din primele zece titluri de pe Google News de ieri aveau cuvântul rasist în lead.
Ion Crăciunescu a strălucit prin agresivitate
Ion Crăciunescu, marele central al nostru, i-a făcut muci pe toți arbitrii de la meciul lui PSG cu nimeni în lume de pe Bosfor. A spus că și Hațeganu e vinovat că nu a sesizat derapajul colegului și nu l-a trimis în tribună. “Ar trebui aruncați în Dâmbovița,” ar fi zis acesta.
Doar că domnul Crăciunescu, azi ajuns la o vârstă venerabilă,ar fi trebuit să-și aducă aminte de funcția pe care a avut-o în Comisia Centrală de Arbitraj și de neexercitarea rolului de dascăl.
De la negru la niger
Pe vremea când am ajuns la prima bursă în SUA, asistenta din programul american m-a întrebat, încă de la primele lecții de conduită în societatea lor, cum se traduce niger în limba română.
Vocile lumii:
Ionuț Stroe, ministrul Sportului: “Îmi cer scuze în numele sportului românesc pentru acest incident nefericit. “
Dan Negru nu și-a schimbat numele ca Pele din Edison Arantes do Nascimento, pentru că suna mai catchy
Pele era Edison Arantes do Nascimento și i se zicea Negrul
Și i-am răspuns că negru. M-a sfătuit ca niciodată, chiar și în convorbirile telefonice în limba mea, să nu fac referire la acest cuvânt. Negru e foarte apropiat de niger, care nu se pronunță în nicio ipostază, când e vorba despre oameni. Iată am fost prevenit că pot cădea în păcat.
Prea umil și speriat de corectitudinea ideologică a manierelor americănești, n-am avut curajul să-i explic că în limba mea, albul și negrul sunt temelii ale construcțiilor lexicale, definitorii.
Americanii folosesc dark la culori. Noi folosim negru, de la limbajul colocvial, până la cel academic.
După modelul principalelor limbi moderne, negrul se foloseşte ca adjectiv şi ca substantiv neutru, în numeroase unităţi morfologice sau sintactive.
Pe la CCA nu se vorbește de “bani negri”?
Vine vreunul să spună “bani de culoare”? Sau se servesc doar ceaiuri verzi? Nimeni nu mai bea ceai negru?
Până una alta, corect sau incorect, șefii mișcării, născute dintr-un laborator al SUA, și-au autointitulat gruparea de luptă pentru drepturile oamenilor de culoare: “Black lives Metter” și nu “colour.”
Bunul meu prieten Dan Negru s-a ciocnit de nenumărate ori cu iceberg-ul corectitudinii politice. Ce ar fi trebuit să-și schimbe numele în înregistrările făcute în Franța sau Spania?
Pățaniile lui Negru
Îmi povestea recent că, la una dintre filmări, pentru celebra producție de televiziune ”Jeux sans frontiers” din Franța, producătorii au întrerupt demersul tehnologic când au auzit strigându-se Negru. Cu greu s-au reluat, după lungi explicații că acesta e numele de familie al prezentatorului.
Scuzele cerute public de Ionuț Stroe, ministrul sportului, confirmă încă o dată mentalitatea de popor învins.
Cu cine să mai urci în topurile mondiale? Cu dascăli, deveniți deontologi, după modelul vechii mele ziceri: “la bătrânețe, toate curvele cântă în corul bisericii’?
Dan Negru bate orice competitor de Revelion și pentru că îl cheamă Negru.
Negrii din “Rădăcini” nu mai sunt negri
Păstrând totuși proporțiile, Dan Negru nu și-a schimbat numele ca Pele din Edison Arantes do Nascimento, pentru că suna mai catchy.
Când nopțile mi le delectam cu romanul “Rădăcini” al lui Alex Haley și lucram la “Mănuși” cu tatăl lui Negru, nu-mi imaginam că va veni vremea când personajelor principale nu li se vor mai spune negri, ci oameni de culoare.
Era vremea când după o bătaie cu găștile rivale, din diverse galerii, simțeam cum e să vezi negru în fața ochilor, după o serie de pumni luați în figuri.
Apropo de pensații ideologic, ziși influenceri, când scriu despre Copșa Mică și suferințele orășenilor din cauza “negrului de fum,” cum titrează? “Cenușa de fum?”
Pentru cei care au sânge în instalație, negrul e negru și albul e alb. Restul e spălare pe creier și reconquistă ideologică. Un marxism cu pene de paradă.
