Guvernul Cîțu poate alege soluția grecească în criza Roșia Montană

Marius Ghilezan Actualizat: 22.07.2021 - 09:45
Marius Ghilezan

Coaliția de guvernare are la dispoziție o situație de compromis, în cazul Roșiei Montane. Modelul grecesc poate fi preluat, asta dacă guvernul Cîțu nu dorește să îngroape definitiv zăcământul de 30 miliarde de dolari.

Share

Mai sunt trei zile până duminică 25 iulie, când Comitetul Mondial UNESCO – care include 21 de țări - va decide viitorul mineritului din Apuseni. Asta dacă guvernul Cîțu nu face vreun flick-flack.

Așa cum recunoștea și ministrul culturii de acum, Bogdan Gheorghiu, la UNESCO soarta aurului românesc e tranșată 99%. Gura păcătosului…

Culmea, reuniunea se va derula sub președinția lui Tian Xuejun, adjunct al ministrului Educației și președinte al Consiliul Național al Republicii China pentru UNESCO. Delegația Federației Ruse va fi condusă de Alexander Kuznetsov – ambasador, delegat permanent la UNESCO, iar delegația Ungariei de Zsolt Füleky, secretar de stat adjunct pentru arhitectură, construcții și protecția patrimoniului, ambii “buni prieteni” ai României.

Rusia, China și Ungaria vor decide soarta băgățiilor subsolului românesc și asta nu revoltă pe nimeni. De ce Ungaria e principalul suporter al înscrierii în lista mondială a patrimoniului protejat de UNESCO nu mai e niciun mister pentru nimeni. Planul guvernului Viktor Orban e să integreze măcar economic Transilvania Ungariei. Și asta nu sperie pe vreun oficial.

Filiera franceză, cap de pod Dacian Cioloș

Mai mult, ziarul “Gândul” a prezentat recent “filiera franceză” de susținere a Dosarului Roșia Montană.   

Actualul director general al UNESCO este Audrey Azoulay, fostul ministru socialist din guvernul Valls de la Paris, din timpul guvernării Cioloș. Corina Șuteu, poreclită și cioclul aurului românesc, s-a pozat prin anul 2015 la Le Centre National du Cinéma et de l’Image Animeé din Franţa cu omoloaga franceză. Sursele media susțin că Ștefan Bâlici, membru al rețelei Soros, actualul președinte al Institutului Național al Patrimoniului din România, are relații strânse cu filiera franceză, mediată de Dacian Cioloș.

Recent USR a anunțat că va da afară toți rezerviștii din partid. Vorba șefului spionajului românesc, Silviu Predoiu, cum află conducerea partidului obediența străină?

desen realizat de Ștefan Popa Popa'S

După modul cum acționează, cum arată la față, partidele surori USR și PLUS colcăie de instrumentele de luptă ale ocupantului extern.

Dacă Florin Cîțu mai vrea să păstreze particula “național” din sigla PNL ar trebui să reevalueze, măcar în ceasul al doisprezecelea, mandatele acordate celor care vor susține dosarul UNESCO.

Pe agenda lucrărilor reuniunii, prezidate de China, figurează un punct special referitor la anularea licențelor de minerit, pentru ca de abia mai apoi să se supună dezbaterii Dosarul de patrimoniu de la Roșia Montană. Însăși structura documentului de lucru al UNESCO demonstrează că integrarea comunității miniere în lista patrimoniu mondial a UNESCO este de fapt perdeaua de fum prin care se încearcă să se ascundă naționalizarea internaționalistă a zăcământului de la Roșia Montană, cel mai mare din Europa. Nici pe timpurile sovromurilor nu s-a călcat așa în picioare suveranitatea statului român.

Dacă Ungaria, Rusia și China decid? La ce mai avem guvernul mămăligă?

Pe cine interesează din forul mondial că dosarul e făcut ilegal?

Atât Cîțu, cât și Iohannis pot convinge națiunea română că nu au jurat și sub alt drapel, așa cum se șoptește prin târguri, în cazul în care revizuiesc sentința prestabilită: “închideți minele!”

Au la îndemână soluția grecească, ca să împace și capra de patrimoniu, varza franceză și râma de haldă minieră.

Multă lume își mai aduce aminte de cei cincizeci de polițiști răniți în luptele dintre activiștii ecologiști și organele de ordine din timpul protestelor organizate  împotriva proiectelor miniere de la „Kasandra mines,” dezvoltate de compania minieră El Dorado Gold, în anii 2011.

Guvernul și compania canadiană, care are și în România un proiect la Certej, s-au războit în fața Curții de Arbitraj de la Atena. Dosarul s-a finalizat în anul 2018 prin soluția dată de judecători: 750 de milioane de dolari, guvernul fiind obligat să plătească mari compensații companiei miniere. Pentru a nu plăti suma atât de mare, premierul și majoritatea din parlamentul elen au promovat o nouă lege a mediului, facilitând acordarea autorizaților pentru începerea exploatării de cupru și de aur.

Din Arcadia, grecii scot și aur

Minele se află în Skouries, Stratoni și Olimpias, toate aflate în zona Halkidiki, o regiune turistică la poalele Olimpului, într-o zonă istorică, des revendicată drept Arcadia poeților antici.

Prin noul acord, nu numai că se face și turism și se scoate aur și cupru, dar s-au creat și 3.000 de locuri de muncă, iar guvernul adună din taxe sute de milioane de dolari anual. Exporturile de produse finite, aur, argint și cupru însumează 11% din totalul exporturilor anuale.

În Grecia, redevența este de 6% la aur, în cazul în care uncia se menține la prețul de 1.800 de dolari pe piețele de capital.

Ca un mic, mare amănunt, zăcământul de la Skouries este cotat la 1,2 milioane de uncii, pe când cel de la Roșia Montană fiind de 10 milioane de uncii.

În cazul rămânerii paragrafului din agenda UNESCO 2021, cu anularea licențelor de exploatare a zăcămintelor, adică o naționalizare, de tip neosovrom, suntem buni de plată. La cele peste 100 de miliarde datorie externă, ce mai contează încă 5%, ar spune inițiații unirii ecologismului cu sfintele cotații bursiere ale aurului.

Cîțu & Iohannis mai au la îndemână soluția grecească.

Vocile lumii

Gândul

ziar

În cazul includerii în patrimoniul UNESCO a Roșia Montană nu va putea fi exploatată.

În astfel de condiții, potrivit multor specialiști, România va mai pierde încă aproximativ 20 miliarde USD prin neexploatare (atât îi revenea României, ca și redevență, daca se exploata). Se poate vorbi, astfel, de o adevărată tragedie din punct de vedere economic,” scrie publicația “Gândul.”

Comentarii

loading...