12.2 C
București
joi, 18 aprilie 2024
AcasăOp & EdOpiniiMaşinile electrice şi ecologia

Maşinile electrice şi ecologia

„Vom investi peste 40 miliarde euro în mobilitate electrică, în următorii trei ani, şi alte 18 miliarde euro în digitalizare şi sisteme automate şi conectate de condus“.

În 2020-2023 – a promis el – numărul modelelor de maşini electrice germane se va tripla, ajungând la 100. Potrivit prevederilor europene, Germania și alte câteva importante economii de pe continent trebuie să aibă un procent mult mai mare de vehicule electrice printre cele înregistrate decât media pe Europa.

Care este miza? Decarbonizare – este numele jocului. Anume, până în anul 2050, sectorul energetic european ar trebui să fie complet decarbonizat.

Evident, motoarele cu combustie internă pe benzină sau pe motorină nu fac parte din industria energetică, dar şi acestea sunt puternic atacate de prevederile restrictive privind reducerea poluării.

Deja motoarele diesel, aşa cum le vedem încă în România funcţionând, sunt istorie (dacă vorbim despre autoturisme, pentru că la camioane lucrurile sunt mai complexe – nu poţi să-ţi permiţi să pui pe butuci transporturile rutiere de marfă).

Aparent, o soluţie relativ decentă de decarbonizare treptată a sectorului rutier ar fi trecerea la maşini electrice. Dar problemele ce apar sunt de altă factură.

Una la care puţină lume se gândeşte este că aceste motoare electrice sunt extrem de silenţioase. Apariţia trotinetelor electrice este un exemplu grăitor. Un astfel de vehicul trece pe lângă tine şi, până nu-l vizualizezi, după ce te-a depăşit din spate, ca o nălucă, nici nu ştii că există.

Ce te faci dacă te loveşte un astfel de vehicul de 15 ori mai mare, despre a cărui existenţă nu ai habar pentru că e complet silenţios? Unul dintre factorii de atenţionare pentru pietoni este zgomotul pe care îl face motorul clasic.

Să trecem acum la partea efectivă de poluare a mediului. Aparent, consumul de curent electric de către acumulatorii maşinii este complet ecologic. Lucrurile însă nu stau deloc astfel. Pe de o parte, staţiile de încărcare pentru bateriile acestor maşini sunt alimentate cu curent, pentru a cărui producere se poluează aerul.

Apoi, „fabricanţii auto, firmele de reciclare şi start-­up-urile lucrează pentru a oferi un răspuns la întrebarea: cum ne descurcăm cu poluarea pe care o produc bateriile litiu-ion?“, scria The Guardian pe 10 august 2017. În Uniunea Europeană, cam 5% dintre aceste baterii sunt reciclate.

Nu numai bateriile-acumulatori sunt purtătoare ale riscului de a emite gaze toxice dacă sunt defecte, ori după ce sunt înlăturate, dar ingredientele-cheie ale acestora, precum litiul şi cobaltul, pot polua apa şi, prin urmare, ar avea grave consecinţe asupra mediului înconjurător.

Cum s-ar spune, scăpăm de beleaua poluării atmosferice cu CO2 şi dăm în strechea poluării cu litiu şi cobalt în apă.

„Există totuși motive de optimism“, spune Joey Gardiner de la The Guardian. „Până în prezent, ratele slabe ale reciclării bateriilor cu litiu-ion pot fi explicate prin faptul că cele mai multe sunt din electronica de consum și ajung să fie neglijate într-un sertar sau înțepenite în depozitele de deșeuri generale.“ Acest lucru nu se va întâmpla cu vehiculele electrice – prezice Marc Grynberg, directorul executiv al gigantului de reciclare Umicore.

„Producătorii de mașini vor fi responsabili pentru colectarea și reciclarea bateriilor litiu-ion uzate“, spune acesta, adăugând: „Având în vedere dimensiunea lor, bateriile nu pot fi stocate la domiciliu, iar depozitarea nu este o opțiune“.

Reglementările UE, ce impun producătorilor de baterii să finanțeze costurile de colectare, tratare și reciclare a tuturor bateriilor colectate, încurajează deja legăturile dintre producătorii de automobile și reciclatori.

În fine, închei prin a aminti de nebunia cu benzina şi motorina verzi, care să con­ţină ulei de rapiţă. Credeţi cumva că e bine şi am scăpat de griji? Nici vorbă de aşa ceva, pentru că asta va duce la o altă pacoste: suprafeţe agricole importante, acoperite de aceste culturi intensive, pot fi sleite de snagă agricolă în câţiva ani fără o rotaţie a culturilor. Dobrogea este deja plină de culturi de rapiţă. Se gândeşte la acest lucru cineva la Ministerul Agriculturii?

Cele mai citite

Calificare istorică! Corvinul Hunedoara, în finala Cupei României

Divizionara secundă Corvinul Hunedoara s-a calificat pentru prima dată în istorie în finala Cupei României, după ce a învins-o pe teren propriu pe FC...

Comisia Europeană a simplificat regulile în vamă pentru mărfurile de import, analiză Ey

Prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile de import (valoarea de tranzacție) este unul din elementele de taxare care poate genera probleme complexe...

Acumularea de gaze este o cauză posibilă a exploziei de la blocul din Craiova

Acumularea gaze este posibila cauză a exploziei produse miercuri seară la un bloc din Craiova, în urma căreia o persoană a murit și trei...
Ultima oră
Pe aceeași temă