Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Mierea noastră cea de toate bugetele

Florin Budescu Actualizat: 25.03.2018 - 21:37
Florin Budescu

Senatul a adoptat în sfârşit propunerea legislativă pentru acordarea de miere de albine. Aceasta are destinaţia de supliment nutritiv pentru elevii mici, din clasele I – IV, din învăţământul de stat şi confesional.

Share

Potrivit preşedintelui Comisiei pentru Agricultură, senatorul PSD Doina Silistru, propunerea legislativă modifică Legea 509/2006, care nu a fost niciodată pusă în aplicare din lipsă de fonduri.

Chestiunea este mai spinoasă şi mai complicată decât pare la prima vedere. În anul 2003, Cabinetul Adrian Năstase a lansat ceea ce se numea Programul de asistenţă socială pentru România. Printre componentele acestui program se afla şi este şi acum notoriul Program „Cornul şi laptele”.

citeşte şi: După "Cornul şi laptele", un minister vrea programul „Mierea în Şcoli”

Sumele bugetare puse în joc de Guvern erau foarte mari. Ele au continuat să crească şi în timpul tuturor următoarelor cabinete. Motivul este simplu. Este extrem de greu să-i iei unui grup social de asistaţi, pe care l-ai stabilit prin lege, drepturile astfel legalizate.

În Bulgaria şi Grecia, astfel de drepturi au fost anulate numai după falimentul statului. În Grecia, au avut loc proteste violente din cauza aceasta. De la lansarea de către Adrian Năstase a acestui program, anvelopa bugetară alocată s-a dilatat permanent.

În prezent, programul de asistenţă socială are o anvelopă de circa 100 de miliarde de lei. Dintre aceşti bani, cam jumătate sunt pensii, restul sunt o pletoră extraordinară de ajutoare, decontări, suplimente nutritive sau nu etc..

Evident că toţi ne dorim de exemplu să avem copii sănătoşi, dar se pune întrebarea dacă nu cumva ar fi de preferat ca aceasta să se realizeze pentru că românii sunt independenţi financiar, prosperi şi relaxaţi, nu stresaţi şi dependenţi de ajutoarele de stat.

Acesta este un aspect. Celălalt este că, alocându-se 50 de miliarde de lei pentru asistaţi de diferite feluri, se pierd fonduri bugetare ce ar putea fi folosite pentru investiţii. Care ar putea genera creştere economică sustenabilă. Care, la rândul ei, duce la prosperitate.

Atunci, nu mai trebuie să aloci bani de la buget nici pentru lapte, nici pentru cornuri, nici pentru miere.

Reversul medaliei este că, într-un an în care toţi experţii spun că nu sunt bani la buget pentru salariile mărite ale bugetarilor şi deficitul bugetului de pensii creşte, există puţine şanse ca acest program să fie susţinut fără tăierea şi mai drastică decât anul trecut a investiţiilor.

În atari condiţii, iniţiativa Senatului este cel puţin ciudată. Mai ales că până acum, când criza bugetară nu era atât de mare, actul normativ nu s-a pus în aplicare din lipsă de fonduri.

Comentarii

loading...