După ce “a rezolvat” toate problemele Bucureștiului, Nicușor Dan, de la înălțimea celor 23 °C din vila în care locuiește (vezi AICI!), anunță că în doi ani Bucureștiul va avea o hartă geospațială. Asta nu înseamnă că vor ateriza pe blocurile ceaușiste extratereștrii. Cum să priceapă proprietarii apartamentelor de ce sunt necesare scanările clădirilor terane și a rețelelor subterane, când ei nu respectă regulile de conviețuire în condominiu, care sunt altele decât cele din filmul ”La bloc?”
Proclamă transparență în campaniile electorale, ajunși în post, uită
Scenariul ce pare a fi futurist trebuie explicat cetățenilor, nu anunțat ca pe o a doua coborâre a lui Mesia. O largă consultare populară ar fi în măsură să reducă ilaritatea, astfel încât oamenii să nu mai perceapă baloanele meteorologice, drept OZN-uri.
După ce s-a întâlnit cu liberalul Laurențiu Blaga, directorul general al Agenției Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară ANCPI care recent a organizat, prin subordonatul Centru de Cartografiere, o licitație cu cântec, pentru realizarea ortofotoplanurilor clădirilor din România, la pachet cu noul sistem informatic integrat, gândul se îndreaptă spre o nouă ticluire. Dar poate că nu e așa.
Citește și: Licitație cu dedicație, pentru harta clădirilor României
Specialiștii din domeniu susțin că e nevoie de o scanare a clădirilor capitalei, pentru a face o hartă 3 D, necesară direcțiilor de urbanism, publicitate, chiar și finanțelor locale.
Valeriu Manolache: firmele românești sunt defavorizate
În caietul de sarcini al licitației demarate de CNC pentru realizării hărților clădirilor marilor orașe, Valeriu Manolache, președintele Asociației Patronale din Cadastru, Cartografie și Geodezie, există restricții.
“Există cerințe pe care firmele din România nu le pot îndeplini.”
Bunele intenții sunt însă pavate cu o sumedenie de ispite
Blaga este de un an director la ANCPI, instituție care administrează Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), cu termen de finalizare în 2023, în valoare de 1,2 miliarde de euro, lansat încă din 2015 de către guvernul României.
La acea vreme, s-au alocat 900 de milioane de euro din veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) și 312 de milioane de euro fonduri europene, plus asigurarea părții de cofinanțare din partea unităților administrative teritoriale, adică peste 1,2 miliarde de euro.
Când a venit la ANCPI, Laurențiu Blaga a descoperit imense rămâneri în urmă. Ca un specialist în domeniu, venirea sa era privită ca o speranță pentru turarea motoarelor programului.
Într-un an a mișcat doar lucrurile mici. N-a convins, așa cum era de așteptat, primarii și președinții de consilii județene să urgenteze acțiunile de cadastrare.
A desțelenit, cât o lopată, din imașul greu al intereselor imense din domeniul tranzacțiilor imobiliare. A permis direcțiilor de impozite și taxe locale să aibă acces gratuit la informațiile din cărțile funciare, a introdus plata cu cardul în sistemul integrat de cadastru și poate cel mai important lucru a facilitat generarea automată, în format electronic, a documentațiilor tehnice de cadastru, printr-un sistem eTerra, care se zice, prin lumea cadastriștilor, că nu prea funcționează.
Bine, totuși, că pașii sunt spre înainte, nu înspre înapoi, lucru care dă oarecare speranțe că Programul național, asumat încă din timpul guvernării tehnocrate, nu-și va da obștescul sfârșit sub imensa presiune a celor care din haos și-au făcut averi imense.
Cadastrarea marilor orașe, în pas de melc
Dacă tot se vorbește de reformarea statului și de occidentalizarea regulilor de conviețuire comunitară, cadastrarea era necesară, pentru a deschide calea marilor investiții. Nimeni dintre marii investitori internaționali nu vine să arunce bani pe terenurile mișcătoare. În mlaștină se dezvoltă țânțarii și crocodilii. Dar 2023 ca mâine vine.
Oare ce l-a apucat pe Nicușor Dan să promită o hartă geospațială bucureștenilor, atât timp cât nu a tăiat sloiurile din apartamente? Ieri în spitalele din capitală s-a doborât recordul mondial al învelirilor cu pături pe cap de bolnav. Și gerul e de abia la început.
Harta imobilelor Bucureștiului
desen de Ștefan Popa Popa’S
Chiar și în condițiile unui frig nemțesc, cum se spune pe la noi prin Banat, Bucureștiul are nevoie de o cartografiere a imobilelor, ca orice altă mare capitală, cu o singură condiție: ca la anunțurile de selecție a operatorilor privați să nu mai existe restricții sau prevederi de genul vechiului caiet de sarcini de la CNC: inhibat la deschidere.
În contextul amintitei licitații de la CNC, care are pe rol un proces la Consiliul Național de Soluțonare a Contestațiilor (CNSC), anunțul făcut recent de către Nicușor Dan vine și speculatia unei conjurații pe domeniul cadastral, al unui aranjament financiar pentru firmele agreate de noua coaliție de dreapta.
În clubul exclusivist al cadastriștilor se mai vorbește despre o încercare a autorităților guvernamentale de a favoriza o firmă din Târgu Mureș, apropiată liberalilor. Când a răsuflat o parte din aranjament, oficialii au făcut pași înapoi.
Deci, anunțul făcut public de către Nicușor Dan e în măsură să liniștească tensiunile din sistem sau să adâncească și mai mult criza?
Totul depinde de autorități
Nu credem că Nicușor Dan, matematician la bază și oengist la vârf, trecut cu baston și raniță în batalionul liberal, nu-și dă seama că are două căi de acțiune. Una spre DNA, alta spre adevărata ieșire la lumină a catacombelor imobiliare.
Da, era să uit, în declarația de la sfârșitul săptămânii trecute, Nicușor Dan anunța că va scana și subsolul marelui și aproape bătrânului oraș, magic și pseudocadastral, desenat de ilustrul Pache Protopopescu, mort de inimă rea, că nu a mai primit bani de la guvern pentru mărețele lui planuri.
Nu credem că e mânat în luptă de vreo pornire dacopată, pentru descoperirea tunelelor energetice din Bucegi, spre Nil, adânc săpate în ideologia grupului lui Săvulescu. Sau inspirat din catacombele Parisului, să caute butoaiele boierilor români, ascunse drept comori pentru ”next generation.”
Nicușor Dan poate ieși din starea de ”suspiciune rezonabilă” cu o singură condiție: să facă largi consultări publice legate de viitoarea hartă geospațială, astfel încât cetățeanul să nu fie surprins și să creadă că-i va cădea în cap vreo balistică, Doamne ferește!
