Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

O linie pe asfalt

Aurelia Dinu 19.06.2018 - 08:50
Aurelia Dinu

Scriam cu ceva vreme în urmă că am câteodată senzația că e de ajuns o linie trasă cu creta pe asfalt ca noi, românii, să ne constituim imediat în tabere adverse, să scoatem securea războiului și să pornim la luptă.

Share

Mediul online este un exemplu perfect pentru modul în care, conform statisticilor existente, într-un thread de comentarii pe orice subiect, peste 20% din acestea degenerează în jigniri personale, limbaj injurios, amenințări și îndemnuri la violență. Specialiștii spun că datorită opțiunii de anonimitate, precum și a virtualității discuției în sine, cei care recurg la violență în limbaj se simt protejați și dau curs pornirilor necivilizate mai degrabă decât ar face-o, spre exemplu, într-o circumstanță reală, față în față cu oponenții lor.

De multă vreme, media românească, atât cea scrisă cât și cea electronică, a înțeles relația directă dintre caracterul inflamator al abordării unui subiect și creșterea audienței, și o parte a presei capitalizează din gros acest lucru, mizând pe scandal și apetitul oamenilor de a se poziționa pe chestiuni contradictorii.

Așa că, de multe ori, materialele de presă sunt create în așa fel încât să provoace tensiuni, să ridice temperatura dezbaterii, mai degrabă decât să explice, să pună în context, sau să propună soluții la problemele aflate în cauză.

Iar regula se aplică indiferent de tipul problematicii – de la știrile de cancan despre vedete, la politică, corupție, legislație sau chiar artă, civism, principii de conviețuire socială.

Ceea ce doresc să aduc în atenție este însă setul de consecințe pe care o astfel de abordare a dialogului social sau civic le poate induce pe termen lung. Iar aici stă și semnalul de alarmă clar, care ne spune că libertatea de expresie prost gestionată produce efecte dintr-un spectru periculos.

În primul rând, în mod paradoxal, dezbaterile agresive pe subiecte socio-politice scad dramatic încrederea în procesul democratic, în instituțiile statului, și în coeziunea socială. Cu alte cuvinte, agresiunea verbală și atitudinală afectează nu doar participanții la aceasta, ci și cadrul mai larg al subiectului, pe care le discreditează indirect – instituții și reprezentanții acestora, procesul democratic, coeziunea social. și nu doar în mintea celor care recurg la agresiune și a victimelor acestora, dar și în mintea tuturor celor expuși la astfel de comportamente.

O populație care este expusă în mod regulat la agresivitate verbal este o populație cu încredere scăzută în obiective commune și în mijloacele democratice de a le atinge. Cinică, stoică, paranoică, cu un grad din ce în ce mai mare de neimplicare. Cifrele de prezență la vot arată clar acest tip de consecință periculoasă.

În al doilea rând, nu mai puțin riscant, este faptul că mediul online sau scris sau electronic în care violența limbajului și a atitudinii este găzduită sau chiar încurajată, se discreditează la rândul său. Ca argument, să ne uităm la modul în care jurnalismul este pus deja el însuși la îndoială din punctul de vedere al integrității și nu în utimul rând al capacității de a informa și ajuta procesul democratic sau civic, dacă vreți.

În al treilea rând, discernământul celor expuși sistematic la violență de limbaj, precum și capacitatea acestora de a rămâne echidistanți față de un subiect, sunt afectate grav. În clipa de față, confuzia și gradul de panică induse de dialogul agresiv sunt direct vinovate de tendința de polarizare a opiniei publice. Nu mai avem zona de gri, suntem împinși emoțional către extreme și exagerare.

Pe termen lung, discursul civic polarizat duce la căderea pe locul doi sau chiar uitarea completă a obiectivului demersului social, și anume ajungerea la un agreement, la o soluție de pe urma căreia toți avem de câștigat. Obiectivul agresivității nu poate fi altul decât marginalizarea și practic uciderea rituală a celor care nu gândesc la fel cu noi.

Deși încă nu curge sânge, presiunea declanșată prin violența de limbaj din arena socială este doar la un pas de a produce consecințe contondente. Este notoriu cazul recent al unor grupuri rasiste de pe Facebook, care au fost manipulate de către terți în a deschide conflictul fizic cu niște organizații religioase de tineri creștini. De la mediul virtual până la contondență nu este decât un pas. Poate că merită să medităm la asta. Și să nu ne grăbim să tragem acea linie pe asfalt…

 

Aurelia Dinu este analist și consultant în managementul performanței

LinkedIn

Facebook

Comentarii

loading...