Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Oraşul ecologic şi vehiculele foarte lungi

Florin Budescu Actualizat: 12.03.2019 - 10:02
Florin Budescu

În urmă cu câteva luni am scris un articol despre cum vedem viitorul sistematizării Bucureştiului. Revenim acum, detaliind pe chestiunea vehiculelor de transport în comun foarte lungi.

Share

Am scris despre problema intersecţiilor foarte aglomerate din Capitala noastră şi despre legătura dintre sistematizarea acestor inter­secţii şi ambuteiajele tot mai mari ce apar în momentele de trafic intens.

Dar nu este de-ajuns dacă sistematizezi intersec­ţiile şi nici dacă eliberezi de traficul intens zona situată în interiorul inelului delimitat de bulevardele Ştefan cel Mare – Mihai Bravu – Panduri – Viilor – Olteniţei, ori direcţionezi în afara acestuia, pe şosele de viteză sistematizate, acest trafic intens.

Mai trebuie să rezolvi şi chestiunea traficului în comun, cu autobuze, troleibuze şi tramvaie, pentru că oraşul e locuit de oameni care circulă. Oricum, nu e vreo legătură între ce se petrece azi în Capitală şi ce ar trebui, în opinia noastră, să fie făcut, în timp.

Orice trasă rutieră pe care este transport în comun intens ar trebui să aibă autobuze, troleibuze şi tramvaie foarte lungi. Pentru ca acestea să poată circula, infrastructura necesită o ­pregătire specială.

Adică e nevoie ca rutele de transport în comun să aibă căi de ­rulare dedicate, ­delimitate cu separatoare, şi întregul carosabil să fie izolat fonic de trotuare şi clădiri prin panouri ­fonoabsorbante.

Așa ajungem la vehiculele acestea foarte lungi. Există o mulţime de oraşe mari şi/sau orăşele din nord-vestul Europei în care, dacă circuli pe străzi, ai un şoc cultural: sunt foarte mulţi pietoni şi biciclişti, traficul rutier ­este extrem de redus şi cu regularitate circulă autobuze, troleibuze şi tramvaie extrem de silenţioase, uneori foarte lungi.

Ştiaţi că pe Herrengasse, în centrul orașului Graz, miroase la prânz a iarbă proaspăt cosită? Sau că tramvaiele (care, aparent, seamănă cu vechile noastre tramvaie RATB, azi scoase din uz) sunt pe dinăuntru ultraaccesorizate? Dacă stai la terasă, liniştit, bei o bere și simţi un vânticel în spatele tău, să ştii că a trecut un astfel de tramvai.

Însă nu Graz (în Austria) este cel mai grăitor exemplu pentru demonstraţia noastră, ci Sydney, conurbaţia imensă australiană. Este cel mai mare oraş australian, cu 4,2 milioane de locuitori, iar pe aria metropolitană peste 5,1 milioane de ­locuitori, care locuiesc pe 12.100 km2.

Spre comparaţie, Bucureştiul are 228 km2. Zona Metropolitană Bucureşti ar urma să cuprindă șase orașe (printre care Giurgiu, Oltenița şi Otopeni) și 87 de comune din județele Ilfov, Giurgiu și Călărași. La nord s-ar învecina cu județul Prahova, iar la sud cu Bulgaria şi s-ar întinde pe 5.046,1 km2, o suprafaţă de 20 de ori mai mare decât cea a actualului oraș.

Dar, spre deosebire de Bucureşti, Sydney se pregăteşte să folosească cele mai lungi vehicule de transport în comun din lume. Noile tramvaie pentru suburbiile estice şi Sydney ar urma să aibă 67 m lungime, cu două vagoane, fiecare cu 5 articulaţii, construite de francezii de la Alstom. Puţin mai scurte decât un Boeing 747 Jumbo Jet şi ceva mai lungi decât înălţimea unui ­zgârie-nori mediu de pe ­George Street.

Alte tramvaie, din suburbia vestică Dulwich Hill, ar urma să aibă 33 m lungime, cu un vagon având cinci articulaţii. Spre comparaţie, celebra balenă albastră poate atinge 30 m lungime. Au mai apărut şi autobuze articulate, pentru tranzit de stat, de 18 metri lungime, cu articulaţie la mijloc.

Ce fac aceste vehicule ­modulare de transport foarte lungi? Reducerile la emisiile de gaze cu efect de seră sunt foarte mari, astfel încât emisia de CO2 scade cu circa 20%.

Efectul asupra bugetelor naţionale ale ­statelor care doresc să adopte acest sistem de ­transport va fi major. Mai ales că, aşa cum am mai scris şi altădată, UE urmăreşte ­decarbonizarea completă la orizontul anului 2050.

Dincolo de aspectele economice, aceste vehicule de transport în comun foarte lungi, ca nişte trenuri intraorăşeneşti, dar care circulă pe străzile oraşelor cu mare versatilitate, ar permite în Capitala noastră transportul unui număr impresionant de mare de călători, fără aglomeraţie, rapid, silenţios.

Trebuie să pună însă cineva mâna pe hârtie şi creion şi să facă un proiect. Hai, că se poate!

Comentarii

loading...