Cu toate acestea, guvernanții par să fi renunțat total la recuperarea acelor pierderi sau măcar la intenția de a se încerca o remediere.
Dacă tot nu prea s-a făcut școală, ministrul Cîmpeanu a decis, după îndelungi consultări cu colegii de guvernare, să trimită elevii într-o vacanță de primăvară prelungită.
Ca să facem puțin haz de necaz, să aruncăm un ochi asupra cătorva “perle” ale elevilor de clasa a XII-a, care au susținut săptămâna trecută simularea examenului național de Bacalaureat.
Evident că “perle” similare au existat și în ani în care elevii nu au fost condamnați la învățământ exclusiv online, dar în “capodoperele” enumerate mai jos se pot constata și efecte ale acestei perioade, ce au înțeles bieții copii din comunicarea guvernanților, despre “criză”.
“Perle” au mai fost, este adevărat, dar grav este că în loc să fie luate măsuri pentru a reduce numărul acestora, ministrul Educației și Guvernul vin cu decizii care duc la sporirea îndobitocirii viitoarelor generații.
Iată un “șirag de perle” de la proba scrisă de Limba și literatura română, ale candidaților de la un centru de corectură din apropierea Capitalei, de care cei care conduc destinele sistemului educațional românesc ar trebui să fie mândri.
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică – Subiectul I A.:
– Sensul secvenței ,,în două cuvinte” este acela că autorul își repetă amintirile în două fraze;
– Sensul din text al secvenței ,,în două cuvinte” este fraze.
– Sensul secvenței ,,în două cuvinte” indică memoria și trecutul.
Ce au înțeles elevii din criza povestită de guvernanți
La același subiect unii elevi de clasa a XII-a au mai apreciat:
– Secvența ,,în două cuvinte” arată faptul că autorul Jean Bart descrie o trăire în două părți.
– Sensul expresiei ,,în două cuvinte” semnifică redactarea unei întâmplări.
Subiect I B – filiera real, tehnologic:
– Pe de o parte sprijinul civic este un mare ajutor, acesta reprezentând un număr mare de oameni cu forțe proaspete, pregătiți să lupte pentru victorie și pentru popor. De exemplu am vizionat un film despre război în care, la una din tabere s-au mai alăturat încă trei civici, iar datorită forțelor proaspete aduse de cei trei bărbați, aceasta a câștigat războiul.
– Pe de altă parte, este un pericol pentru civici riscând să fie răniți, omorâți în luptă, dar este și chinuitor pentru familiile acestora.
În concluzie implicarea civică în perioadele de criză este importantă pentru popor dar reprezintă un mare pericol, astfel aducând episoade de jale și suferință pentru familie.
– Un prim argument ar fi că dacă nu ne implicăm civic în perioade de criză, chiar și câteva persoane, restul o să ne urmeze, ajungându-se la un mare haos.
– În concluzie trebuie ca noi toți să ne implicăm și să rămânem uniți, chiar dacă este foarte greu să ne avem unii pe alții.
– În primul rând implicarea civică este importată în perioade de criză deoarece copiii trebuiesc stimulați de către dascăli să nu fie afectați de criză.
Subiectul al II-lea:
– Rolul notațiilor autorului este unul tradițional autorul având un limbaj specific folclorului românesc.
– Semnele de punctuație sunt folosite ca și cum autorul ne invită să luăm parte la povestea lui.
Cele mai “sclipitoare perle” au fost produse însă la subiectul al treilea:
– Într-o bună zi, în cârciuma lui Ghiță au intrat bărbați grași, fără un pic de bun simț, s-au pus la masă și au cerut de-ale gurii. După ce au mâncat și băut de toți banii, au plecat fără să plătească nimic.
– Ana este o fată delicată ca o floare subțirică și sprintenă.
– Lică personaj secundar este un porcar care se ocupă cu porci.
– Lică se dădea la Ana, dansa cu ea, ba chiar a și pupat-o. Ghiță în schimb a fost chemat la poliție.
– În text este vorba despre o moară cun un destin tragic.
– Ghiță, opincar de meserie este genul de persoană care ar vrea să facă bani mulți, tipic pentru acea vreme în care omul de la țară lasă confortul satului pentru riscul capitalist de la oraș.
“Moara cu noroc” online macină procesul educațional la greu
Iată ce s-a mai înțeles din “Moara cu noroc” studiată exclusiv online:
– Cea mai cunoscută operă a lui Slavi Moara cu noroc fiind nuvelă psihologică este notorie pentru examenul de bacalaureat.
– Ghiță se înțelege bine cu polițiștii neavând probleme sau acuzații de rău.
– Moara cu noroc este astupată de mânia flăcărilor.
– Ghiță își va lua doi câini pe care îi va învăța să fie agresivi prin a-i face să muște din carne de porc în sânge.
– Ana ajunge să îi cadă lui Lică spunând că Ghiță nu mai este bărbat.
– Titlul acestei opere este format dintr-o metaforă ,,moara cu noroc” care reprezintă locul de dezmăț al unor persoane care nu au un loc de dormit peste noapte.
– Lică era un porcar de top de atunci.
– Titlul textului Moara cu noroc are ca semnificație ,,Moara” care este prezentată ca o moară care macină, iar ,,Noroc” care înseamnă banii.
– Acțiunea se termină cu bătrâna și cei doi copii care privesc la cenușa hanului.
– Ghiță a trecut prin etape, dar astfel s-a maturizat.
– In concluzie această operă este o nuvelă psihologică deoarece din ea tragi concluzia că dorința de îmbogățire duce doar la rău.
Ne amuzăm cu acest bogat “șirag de perle” constituit din sărăcia învățământului românesc, dar, în realitate, povestea este extrem de tristă.
Ministrul Educației are acum o lună de vacanță a elevilor în care poate contempla în feedback-ul pe care îl oferă simularea examenului național de Bacalaureat și, cine știe, poate va realiza sau va reuși să-i determine și pe colegii din Cabinetul Florin Cîțu că școala românească nu poate sta în simulacrul de online.
Nu va mai fi amuzant când aceste perle, transpunere a lacunelor acumulate de elevi, vor reflecta capacitatea de gândire ale unor generații sacrificate de cei care au condus destinul învățământului din țara noastră.
Pare din ce în ce mai credibil scenariul potrivit căruia clasa politică de pe Dâmbovița dorește o populație îndobitocită la maximum, ușor de transformat într-o imensă masă de manevră, spre deliciul personajelor sinistre cu interese obscure, ajunse cu pași rapizi în spatele funcțiilor esențiale pentru viitorul statului român.
