Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Pesta porcină africană, puseul de Crăciun. Să fim pregătiţi

Florin Budescu Actualizat: 20.12.2018 - 08:53
Florin Budescu

Pe 1 octombrie, în plină criză a pestei porcine africane, „România liberă“ trăgea un semnal de alarmă. Acesta era simplu: de Crăciun ar putea să reizbucnească epidemia aceasta de febră hemoragică.

Share

Unul dintre cei doi lideri Romalimenta, medicul veterinar Dorin Cojocaru, atrăgea atenţia: „De Crăciun, vom spune că s-au închis focarele de pestă porcină africană la Tulcea şi Brăila. Iar pe 21 decembrie, de Ignat, când decongelăm carnea care e acum în congelator, redeschidem focarele. Noi avem acum la congelator o bombă cu ceas“.

Sfintele sărbători ale Crăciunului se apropie. Este exact perioada din an în care gospodinele scot de la congelator carnea de porc şi o pregătesc. Dacă porcul sacrificat din care provine carnea a fost infectat cu pestă porcină şi gospodina nu îşi ia precauţii extreme, virusul va iradia dinspre bucătărie în restul gospodăriei.

Dar cum a ajuns carnea infectată în gospodăria respectivă? Gospodina, numită Maricica, este în Braşov. Maricica a primit carnea de la ruda sa din Brăila, Ion. Când a dat pesta în satul lui, Ion a fost repede de mână şi a sacrificat porcul.

Când a venit ANSVSA să-l ucidă pe porcul Vasile, Ion le-a spus inspectorilor, şugubăţ: „Vasile? Vasile al meu a zburat, nu mai este!“.

Dorin Cojocaru a explicat pentru „România liberă“ că metoda cea mai simplă prin care putea fi evitată această reinfectare cu pesta porcină africană ar fi fost aşa-numita „Operaţiune garniţa“. Anume, după ce a sacrificat porcul, Ion ar fi trebuit să pună carnea acestuia la garniţă. Nu crudă, la congelat.

De ce anume? Ca să pui carnea de porc la garniţă trebuie să o treci printr-un proces termic ce ridică temperatura la peste 70 grade Celsius şi omoară virusul. Evident, afumarea cărnii şi a slăninei, şoriciului etc. crude, prepararea acestora în saramură şi celelalte procese alternative nu ridică temperatura astfel încât să omoare virusul, iar acesta se păstrează, oricât de frumos şed porcăriile-n podul casei.

Pesta porcină nu afectează omul. Carnea şi celelalte produse din suine pot fi consumate fără probleme. Problema este: ce se întâmplă când individul care a manipulat această carne infectată ori cei care au intrat în contact cu el sau au fost în locul în care s-a realizat manipularea cărnii pentru preparare transmit virusul acolo unde există o altă suină neinfectată?

Atunci carnea acestuia, în timpul sau după sacrificarea de Ignat, se infectează şi devine, la rândul ei, vehicul de continuare a transmiterii, ca şi cei care au manipulat carnea sau au intrat în contact cu indivizii aflaţi în locul respectiv.

De Crăciun, nu toţi porcii din România sunt sacrificaţi. În fermele de mare tiraj sunt crescute, ca să simplificăm lucrurile, noi generaţii de suine încă de pe acum. Este de-ajuns ca de Crăciun, după ce a fost infectat, un salariat al unei ferme să vină la muncă şi să nu facă, sau să facă superficial, şedinţa de decontaminare dinainte de intrarea în unitatea de producţie. Virusul reapare.

Revenind la ce se va întâmpla în gospodăria omului: chiar dacă ai dezgheţat carnea şi ai aruncat-o direct în vasele de gătit, ridicând-o la peste 70 grade Celsius, până moare virusul acesta infectează tot în jur.

Mănuşile pe care le-ai folosit la manipulare, aruncate la ghenă, devin focar de infecţie. Apa menajeră de spălare asemenea. Precauţiile ce trebuie luate sunt maxime. De preferat ca lucrul acesta să fie făcut în colaborare cu un inspector sanitar-veterinar.

Dar aici intervine marea problemă: neîncrederea populaţiei în autorităţi. Gospodina se gândeşte: „Nici măcar nu ştiu dacă această carne, pe care o dezgheţ acum, are vreo problemă. Dacă chem inspectorul şi mi-o confiscă preventiv, pentru distrugere, eu ce fac? Familia mea ce mănâncă de sărbători?“.

ANSVSA şi Ministerul Agriculturii trebuiau să stabilească şi să popularizeze de mult timp norme clare de manipulare a acestei cărni de Crăciun, să informeze populaţia asupra lor şi să aibă cooperarea românilor în aplicarea întregii proceduri.

Aceasta este o muncă stăruitoare pe care nu o vedem la autorităţi. Nu există niciun semnal din partea ANSVSA. Pe website-ul Autorităţii este publicat un mesaj generic multimedia, postat probabil în plin puseu de criză.

Mesajul nu se referă la chestiunea tratată în articolul acesta. Ultimul comunicat de presă al ANSVSA e din 14 decembrie, un comunicat de întâmpinare despre situaţia updatată a focarelor existente în toată ţara, şi atât. Aceasta nu este de bun augur.

Comentarii

loading...