Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Plasma românească nu e pe placul vampirilor ideologici

Marius Ghilezan 10.02.2020 - 08:55
Marius Ghilezan

Trec anii, zile se petrec. Aşa zic românii. Nu e mult de când o ţară râdea de fostul premier că nu a pronunţat corect imunoglobulină. Dar ea a pus bazele primei Bănci de plasmă. Iar, noii beligeranţi ai juntei de salvare naţională au ras-o de la bază.

Share

Cine să-şi mai aducă aminte, în timp de caterincă, de Maria M., pacienta de 69 de ani, care a murit cu zile, acum trei ani, în spitalul din Alba Iulia, în aşteptarea miraculosului tratament cu imunoglobulină? Poate că nu s-a rugat destul, ziceau credincioşii pesimişti. Încă din octombrie 2016, optimistul director al spitalului a comandat produsul. A venit când era prea târziu. Vlad Voiculescu, ministrul sănătăţii de atunci, spune că se ştia în general despre problemele deprimaţilor imunologici. Pentru el destinul Mariei M. era  “un caz specific”. Azi se pregăteşte să se cunune, partinic vorbind, cu potrivnicul plasmei, produse în România.  

„Ordonanţa sângelui” nu e pe placul sculelor globaliste

După lansarea campaniei “Pacient, caut donator! De plasmă!," „odioasa” guvernare Dăncilă a dat “Ordonanţa sângelui,” prin care se înfiinţa prima companie public-privată de prelucrare a plasmei. Citeşte aici! Aceasta  stabilea, după ani de bălmăjeală, înfiinţarea unei bănci de sânge, plasmă şi celule stem, prin care mulţi pacienţi ar putea fi salvaţi.

După criza de destin a Mariei, tentativele de sinucidere ale unui tânăr, suferinţa asumată a Sorinei Pintea, fostul ministru al sănătăţii care a aflat de boala autoimună după plecarea din minister, alţi 80.000 de anonimi suferă în tăcere şi aşteaptă un semn divin de la împărăţia cea fără de moarte. Că de la cea lumească se ocupă activistul ”HaicuBicla”, nimeni altul decât Tudor Pop, deputatul USR, care luptă pentru dreptul străinilor de a vinde produse din plasmă românilor.

Unii suferinzi s-au rugat de cel de sus, alţii de cei de jos. Numai că până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii, cum bine se zice în popor. Şi nu toţi au randamentul lui Ezechia, căruia Domnul i-a auzit rugăciunea: “Am ciripit ca un lăstun, am croncănit ca un cocor; am gemut ca o porumbiţă; mi-au obosit ochii uitându-mă în sus./Sunt în necaz! Ajută-mă, Stăpâne!» Şi i-a prelungit viaţa cu încă 15 ani.

Pentru unii dreptul la viaţă, garantat de constituţie, fie că eşti ministru suferind, fie un pacient oarecare, e o bazaconie.

Totul se rezumă la bătălii politice

“Orice se întâmplă în ţara asta se transformă într-o luptă politică. În timp ce voi aruncaţi pisica de la unul la altul, noi mai şi murim" - era mesajul disperat al Dariei Muir, citat de ziare.com, pacientă cu două afecţiuni rare, care necesita tratament cu imunoglobulină, dar pe care nu l-a mai găsit în spitalele româneşti şi a trebuit să plece afară. Moartea nu are culoare politică. Poate apărea oricui şi oricând. Un organism lipsit de apărare e mai uşor de răpus. La fel ca o cetate virusată, cade mai rapid sub arbaletele vrăjmaşe.

Ştire de ultima clipă

Se mărită USR cu PLUS, iar Vlad Voiculescu va trăi sub acelaşi acoperiş cu activistul Tudor Pop, împotrivistul băncii de plasmă.

Cât de “antiromânească” a fost guvernarea Dăncilă, atât de internaţionalistă e cea a lui Orban, sprijinită tacit de noua familie, ce-şi zice de dreapta, fără a-şi face semnul crucii.

Trebuie să vină nemţii să ne înveţe că nu tot ce e străin e şi bun?

„Statul român are interesul nu doar de a colecta sânge, plasmă şi celule stem la standarde europene, dar şi cel ca România să aibă o fabrică de prelucrare a plasmei, pentru a produce imunoglobulină şi alte medicamente derivate din plasmă şi sânge. Dacă România va reuşi să colecteze doar materia primă, fără să deţină şi capacităţi de prelucrare, atunci va rămâne dependentă de un sector privat tot mai agresiv şi mai concentrat. Analizele făcute de organizaţiile internaţionale arată că în următorii ani nu doar că va creşte deficitul de plasmă umană, dar va exista un deficit de capacitate de producţie, pe fondul unei creşteri accelerate a consumului de medicamente derivate din plasmă. Astfel, ţările care nu vor deţine pe teritoriul lor capacităţi de procesare vor aştepta cu lunile ca plasma lor să fie procesată,” trage semnalul de alarmă Dr. Wolfgang Knirsch, CEO al celei mai mari bănci hibride de celule stem din Europa, în “Adevărul” de zilele trecute.

E clar? Cineva se joacă pe banii românilor cu viaţa lor. Boala nu ocoleşte. Fie demnitar, fie o fată de la ţară, poţi fi lovit de o boală necruţătoare, dar care poate fi curabilă cu sângele altor semeni de-ai tăi.

Nu e o crimă decizia actualului ministru de a lăsa în seama activistului cu bicicla soarta a 80.000 de oameni? Banca de celule stem şi derivaţi din plasmă nu e pe gustul unor politicieni, pe motiv că e făcută de Dăncilă.

În condiţiile în care întreaga industrie autohtonă a fost pusă la podea, în situaţia de azi a Institutului Cantacuzino, cu lege dar nefuncţional (atât de necesar în exploziile pandemice de azi), o bancă de plasmă, pusă pe şine de normele juridice ale statului român, e gripată. La ordin sau din tembelism?

Actuala formă a Parteneriatului Public Privat oferă României varianta de a deveni producător şi chiar exportator de imunoglobulină în câţiva ani de zile. Cui nu-i convine?

Cine se împotriveşte plasmei româneşti?

Oamenii importatorilor care nu doresc să investească aici şi acum, ci doar să vândă.

România este tratată mai demult ca o piaţă. Nu ca un producător. Românul să fie consumator, aşa e scris la tabulele ...rasa.

Nu trebuie să ne mai mirăm de atacurile în valuri contra perspectivelor româneşti de dezvoltare a unor capacităţi de producţie autohtonă. Peste tot ni se spune că românii sunt incapabili. Că ei nu trebuie să fie decât consumatori. Corporatişti, de modă nouă, dau curs agresiunilor şi aplaudă la scenă deschisă decimarea elitelor medicale româneşti, fără a-şi da seama că vreodată pot ajunge şi ei pacienţi. Dar ce au cu sângele românilor?
Este clar pentru orice minte deschisă că atacul e orchestrat. În alte părţi şi la scara altor naţiuni, oamenii s-ar fi revoltat că mai există pacienţi cu şanse de viaţă, dar care mor pe cale administrativă.

Cum bolile nu ocolesc pe nimeni, iar sângele albastru nu există, aşa şi barbarii globalişti nu au pic de credinţă. Ateii fac bani din idei, capitaliştii din produse şi piaţă, iar proştii servesc cauze străine.

Guvernarea actuală e mai mult o negustoreală

Neomarxistul nu crede în Dumnezeu. Nici nu-i pasă că semeni de-ai lui mor cu zile. Aplaudă nebuneşte cum trece hoarda noii stăpâniri colonialiste. Uită că şi el e muritor. Dar e păcat să moară cu zile, când medicina are şi pentru el soluţii.

E o modă printre tineri să fii antinaţional. Cine să ştie că fenomenul e o resurecţie a internaţionalismului proletar?

Dacă România nu are încă o bancă de plasmă şi un sistem integrat de colectare a sângelui e pentru că încă persistă “lăcomia pe sângele celui care s-a rănit la bărbierit”, ca-n romanul Dracula. Dar cine să mai ştie că Brian Stocker nu a vizitat niciodată castelul din Carpaţi? A făcut doar bani dintr-o mitologie sângeroasă.

Guvernarea actuală pare mai mult o negustoreală decât o administraţie în interesul public. Dar unii vor plăti la urne. Alţii cu sânge. Aşa-i în paradigma colonialistă. Stăpânul are nu numai dinţi de vampir, dar lui i se dă mereu dreptate, pentru că e mare şi bun şi dă grăunţe la dobitoace. 

Până atunci, românii mor cu zile. Guvernanţii n-au timp de plasme din sânge, ci doar de sânge din plasmele de pe pereţi.

Comentarii

loading...