În administrația publică locală, edilii din Capitală, instalați în urma ultimelor alegeri, de anul trecut, par să fie primii care au înțeles că termenul de “gospodar” a trebuit adaptat.
Se spune că primarul trebuie să fie un bun gospodar, dar acest termen nu se mai referă de multă vreme la persoana care dă cu mătura și face ordine în spațiul pe care trebuie să-l administreze (în gospodăria sa).
Precum mai toate tinerele care pleacă din zona rurală, aspirând la o carieră de succes în București, și edilii Capitalei au înțeles că, în aceste zile, a fi “gospodar” înseamnă să te asiguri că pe profilurile tale de pe platformele de socializare toate postările sunt bine gândite pentru a vorbi aparent filosofic despre nimic și ca pozele să fie frumos editate.
Pe primul loc la acest capitol se clasează, fără emoții, primarul sectorului 1, Clotilde Armand.
Din nefericire pentru cea care a adoptat rapid o atitudine de primă doamnă a sectorului cu cei mai mulți bani din București, mai se confruntă și cu cetățeni “înapoiați”, care consideră că un primar fashionist trebuie să umble pe străzi într-o salopetă demodată și să se asigure că gunoiele sunt strânse.
Un primar USR PLUS nu este un “needucat” și nu poate prioritiza lucruri precum salubrizarea sectorului sau bursele elevilor, în defavoarea postărilor de pe Facebook.
Este dezamăgitor că nici reprezentanții tinerei generații nu au înțeles acest lucru, elevii, care s-au plâns că primarul le scade bursele și nu le răspunde.
Le-a răspuns, dar după ce a terminat de răspuns sau, preferabil, de șters toate postările negative la adresa sa de pe platformele sociale.
De la profesor mic, la plimbat diplomatul
În mod normal, știm că primarul este un om care trebuie să țină permanent legătura cu comunitatea pe care o reprezintă, care să meargă în rândul cetățenilor și care să îi primească pe aceștia la audieri în sediul primăriei.
De mulți ani însă, cel puțin în Capitală ni s-a demonstrat că acest lucru nu mai este valabil.
Tradiția este dusă mai departe, ba chiar la următorul nivel, de actualul primar general, Nicușor Dan.
Profesorul de matematică s-a schimbat radical, după călătoria prin Camera Deputaților, și după instalarea în fotoliul de edil-șef, ajungând de la vocalul conducător de ONG, care se afla mai mereu pe străzi deplângând situația cetățeanului bucureștean, la politician care se plimbă, la costum, pe la Guvern, la diverse ministere și la întâlniri cu oameni de afaceri.
Nu spun că aceste întâlniri ale primarului general nu ar trebui să aibă loc, dar cetățenii nu mai au ocazia să-și vadă primarul acolo unde contează, pe stradă, unde sunt problemele arzătoare.
Dacă Nicușor Dan așteaptă ca oamenii săi din subordine să-i transmită problemele Capitalei, are așteptări prea mari, deoarece putem observa cu lejeritate că administrația publică locală nu vede sau se face că nu vede nimic.
Am înțeles deja din mesajul primarului general că nu vom vedea curând nici multe dintre promisiunile pe care le-a oferit în campania electorală.
Motivul invocat de edilul-șef este lipsa banilor.
Avem parte de afirmații contradictorii, confuze, ale unui profesor care, teoretic, ar trebui să stăpânească bine calculele.
Am înțeles, din logica edilului-șef că nu se livrează agent termic la parametrii normali, de teamă ca rețeaua să nu pocnească și “să riscăm să lăsăm mai mulți bucureșteni fără căldură, o zi sau două, cât durează intervenția”.
Prin urmare, logica profesorului de matematică este că mai bine lași toate locuințele din bucurești racordate la rețeaua de termoficare, întreaga iarnă, cu urme de apă caldă și într-un frig ceva mai mic, decât să-i lași într-un frig ceva mai mare și fără apă caldă, timp de două zile.
Sau, ca să nu strice “începutul unei frumoase prietenii” cu Guvernul, cum o declara chiar el la preluarea mandatului, Nicușor Dan nu vrea să spună că nu are bani pentru a achiziționa agent termic.
Cu toate acestea, facturile de la întreținere nu scad.
O primărie consolidată poate adăposti mai mulți necalificați
Da, va fi invocată eterna subvenție pentru termoficare, dar, dacă se plânge de lipsa banilor, de ce nu mai aplică primarul general celebrul său proiect de reducere a cheltuielilor administrației cu angajații care nu fac nimic?
Corect, ne-a spus deja Nicușor Dan: pentru că nu vom vedea tot ce a promis în campania electorală.
Ne amintim de afirmațiile sale “războinice”, pe care mulți le-am catalogat chiar exagerate, în care ne promitea degajarea foarte multor angajați ai Primăriei Capitalei și ai instituțiilor subordonate acesteia, care nu fac nimic.
În schimb, Nicușor Dan a mai adus și nu puțini.
Primăria Capitalei s-a umplut de specialiștii necalificați ai lui Nicușor Dan.
Vorbim de o tradiție veche, dusă mai departe de edilul reformator: angajarea în primării a unor oameni care nu și-ar găsi un job nicăieri și care își fac apoi rost de o diplomă la fără frecvență, ca să-și demonstreze competența.
Organigrama Primăriei Municipiului București este mai încărcată ca oricând și asta în doar câteva luni de la preluarea mandatului de către Nicușor Dan.
Și ni se spune că încă nu a avut timp să facă nimic…
Este un lucru pozitiv că, după lupte seculare, în urmă cu ceva ani, a fost consolidată Primăria Bucureștilor, altfel, exista un mare risc ca sediul administrației publice locale să cadă, din cauza supraîncărcării cu “profesioniști”.
Nicușor Dan ne promite însă, ca și fosta sa parteneră de partid, Clotilde Armand, că vom vedea rezultatele profesionalismului lor, peste patru ani, la încheierea mandatului.
Nu ar fi o noutate nici aceasta, ca primarul, în ultimele câteva luni de mandat, pentru a atrage electoratul, să realizeze câteva proiecte.
Și predecesoara sa, Gabriela Firea, a consolidat câteva clădiri din Centrul Istoric al Capitalei, dar care stau neocupate, cele mai multe dintre ele.
Pentru imaginea și pentru siguranța cetățenilor este bine că s-au realizat aceste consolidări.
Noul primar însă, nu doar că nu a mai continuat consolidările, cu toate că imobilele vechi au fost mereu preocuparea sa când era lider de ONG, dar nici nu spune ce face administrația publică locală cu aceste spații, care, prin simpla păstrare a lor închise, reprezintă pierderi la buget.
