Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Scenarii preelectorale

Marius Ghilezan 25.07.2019 - 14:27
Marius Ghilezan

Se cunosc cel puțin trei candidați la președinție: Klaus Iohannis, Dan Barna și Viorica Dăncilă. Ei reprezintă principalele forțe politice de la noi.

Share

Dacă pe partea dreaptă, Klaus Iohannis e considerat deja câștigător, nu același lucru s întâmplă pe partea opusă de carosabil politic.
Ultimele sondaje dau PSD pe locul trei. Dreapta clasică și progresiștii (fără o identitate politică distinctă) exultă. Deja văd o finală Iohannis-Barna.
Calculele par firești la momentul verii, în care doar PSD mai anima spațiul public cu teme politice. Ceilalți doi par a fi în vacanță. Doar reacționează sporadic la ce fac guvernanții.
Pentru Viorica Dăncilă, poziționarea partidului pe locul trei e o mănușă nesperată. Trupele combatante pe câmpul de luptă politică se așează pe metereze mult mai repede când au de apărat ceva. Din cei peste trei mii de primari, mai mult de 50% sunt PSD, iar șefii de județ sunt 29 din 34 din același partid.
Dacă europarlamentarele au fost trase de moț, cu un referendum anticonstituțional, alegerile prezidențiale demonstrează nu numai forța activelor de partid, dar și bonifică acei candidați care vin cu o temă nouă și un program credibil.
Sigur că în România, astfel de alegeri sunt prea mult personalizate. Klaus Iohannis are un avans. Vorba unui coleg de presă, în ultimii doi ani noi nu am avut un președinte, ci doar un candidat la președinție. Și e bine că președintele și-a construit un profil de apt combatant împotriva “ciumei roșii” și a “penalilor,” cupaj din lirica progresistă și din lozincile străzii, astfel încât îl lasă orfan de temă pe candidatul progresismului românesc, Dan Barna. Având o notorietate mai mare capitalizează mai mult decât liderul USR din voturile indignaților. Liderul USR a cam plimbat degeaba lozinca:”fără hoție ajungem departe.” Acum se suprapune peste președinte. Liberalii cu voturile lor, useriștii cu ale lor și pesediștii în colțul roșu. Asta ar spune un chibiț de peluză politică.
Realitatea se construiește prin interpretarea și calibrarea unor itemi electorali.
Bazinul electoral al președintelui se bazează pe antipesediști, pe anticomuniști și pe o serie de intelectuali care acceptă orice impune Bruxelles-ul. Acesta se cam suprapune pe cel al lui Dan Barna.
Calculele simpliste, din Oborul analizei politice, scot din bulele dorințelor pe post de logofăți ai adevărului datele finale Barna-Iohannis. Numai că socoteala din târg nu e aceeași cu programarea softului STS. Nimeni din anturajul lui Klaus Iohannis nu-și dorește o astfel de confruntare. Dacă s-ar juca un astfel de meci, pe aceleași voci, cu aceleași predicate, cineva trebuie să rupă ritmul. Iar acesta nu poate fi decât liderul progresiștilor, singurii care mai pot crea emoția. Cele două săptămâni de foc, între cele două tururi, cu internetul în favoarea lui Barna, președintele s-ar vedea înghesuit în tabla bine definite a propriului electorat. Cine dintre pesediști i-ar acorda voturile, în condițiile jihadului stârnit împotrivacestui partid?


Păi și atunci toată propaganda cotrocenistă se va arunca pe candidatul usere-plusist. Va fi măcel vocal și rupere de lanț al prieteniei care vor avea reverberații acolo unde îi doare cel mai tare pe liderii filialelor PSD: alegerile locale și parlamentare.
După ce s-au aruncat cuvinte grele și s-au slobozit munți de ură între tabăra lui Iohannis și a lui Barna, e greu de crezut că peste fix șase luni ei se vor reîmpăca pentru a susține un candidat comun la alegerile locale. Alegerile au loc într-un singur tur. Cei care s-au grăbit să cânte prohodul stângii vor sulfa în dudă sau, mă rog, în goarna propagandei care i-a măcelărit și a lăsat un câmp de răniți în orgolii și neduși la spa-ul învingătorilor.

Numai venind cu o temă, în acord cu România profundă, precum și cu un program politic recalibrat pe noile griji sociale ale lucrătorilor din domeniul public sau privat, atrăgând veriga lipsă, intelectualitatea, Viorica Dăncilă poate trece prima linia finală.


Omul de partid gândește simplu. El vrea ca partidul să ajungă la guvernare. Păi, PNL și USR, mai greu vor face o alianță de guvernare după lupta fratricidă. Plus că plusiștii și useriștii au agenda ascunsă. Nimeni zdravăn la cap nu se va lega cu ei la frunte într-un act de guvernare. Experiența progresismului occidental nu lasă caii de rasă ai partidelor tradiționale să hălăduiască printr-o lume care din strigăt, ură și tembelism funcțional și-a făcut o capră a podului pe post de platformă de leadership.
Din toate acestea câștigători vor fi pesediștii, pentru că sunt singurii care au știința guvernării. De ce să se lege PNL la cap cu promotorii intifadei când are experiența unei bune guvernări în USL?
Cât despre omul, cotat cu șansa a treia, nimic nu poate fi mai bine pentru un viitor pole-position. Din armată se știe că soldatul face un pas înapoi pentru asaltul final.
Ce o poate desprinde în câștigător? Fără glumă.
Crearea unui profil electoral de om care sfârșește războiul româno-român. Care readuce pacea socială și încrederea că președintele luptă pentru țară, nu pentru un nou mandat sau pentru alte recunoașteri europene. Și aici e șansa cea mare a Vioricăi Dăncilă să treacă linia de finish prima. Venind cu o temă, în acord cu România profundă, precum și cu un program politic recalibrat pe noile griji sociale ale lucrătorilor din domeniul public sau privat, atrăgând veriga lipsă, intelectualitatea, poate trece prima linia finală. Dar pentru asta trebuie ca mesajele să fie credibile, să aducă un suflu de prospețime și să fie în acord cu paradigma socială a celor care nu s-au bucurat până acum de prea multă atenție din partea factorilor de putere.
E limpede că nu realizările guvernului nu mai prind. Electoral, trebuie vândută liniștea. Cum? Scrie și în cărțile lui Jacques Séguéla.
În avalanșa de azi a certitudinilor specialiștilor scoși de Băneasa, cine să mai aibă timp de îndoielile proberbiale ale lui Madam Michu, personaj cheie în pregătirea liderului de succes?
Nu putem spune că ne vedem la toamnă, că până atunci ne umplem de candidați veniți pe turnantă. Să nu uităm, Donald Trump a pornit de la 6%. Ce spuneam? Nu există președinți dinainte câștigători. Poate doar în softurile U.M.

Citește totul despre:

#lazi

Comentarii

loading...