Țările de la Vișegrad taie colții Miliției Gândirii

Marius Ghilezan 25.01.2021 - 07:03
Marius Ghilezan

Nu o dată suveraniștii români au acuzat Fecebook și Twitter de cenzură. Și noi am fost țintele atacurilor repetate ale civililor din societatea deschisă. Din păcate, în România nu are cine să te apere.

Share

Libertatea cuvântului e un drept universal. Și Constituția țării noastre apără acest drept fundamental. “Mai întâi a fost cuvântul și cuvântul era de la Dumnezeu,” ne mai amintim?

Suspendarea conturilor de pe rețelele sociale ale președintelui SUA, Donald Trump, și scoaterea aplicației Parler de pe Google Play și Android au provocat reacții de revoltă.

Cenzura - caninul cerberului

Nicio lege nu le permite corporațiilor din Big Tech să impună cenzura. Abuzurile repetate ale rețelelor sociale nu au fost sancționate. Dar, când lațul a ajuns la vârful politicii mondiale, guvernele unor țări s-au gândit că așa nu se mai poate. Iar principiul dominoului trebuie legiferat.

Timpul declarațiilor formale de tip “suntem îngrijorați” a cam trecut. După acțiune, vine și reacțiunea. Un principiu nu numai de fizică ci și de existență comunitară.

Dacă purtătoarea de cuvânt a Angelei Merkel vedea sancțiunea aplicată președintelui SUA “drept o interferare cu libertatea de exprimare, dar în conformitate cu limitele definite de legiuitor și nu prin decizia conducerii unei companii,” guvernele de la Budapesta și Varșovia au fost mult mai dure.

Blocat, fără explicații, în timp ce haterii de sistem zburdă

Nu odată suveraniștii s-au plâns de cenzura aplicată de rețelele sociale. Dacă ar fi vorba doar de tăieri ale postărilor, blocarea simpatizanților mișcărilor naționaliste, impropriu denumite așa de către propaganda globalistă (naționalismul ajungând tabu prin corectitudine politică n.a,), dar s-au ghilotinat în masă identitățile reale ale celor care se opun progresului, cu de-a sila. Asta în condițiile în care haterii de sistem, mulți proveniți din fermele de troli ale diferitelor laboratoare de iscat frica, năvălesc precum vandalii într-o Romă neapărată.
E în firea umanității să aibă idei divergente. Dacă Dumnezeu a dat cuvântul, cel mai de preț avut al omului, cine le permite tovarășilor Jack Dorsey, șeful Twitter și lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, să emită ucazuri de sancțiuni?

N-am pus pisici. Nici moțatele de rasă. N-am fost pe placul algoritmilor

Privindu-i și ascultându-i pe noii milițieni ai gândirii, îți dai seama că nu sunt niște lumini, nu ard de inteligență și nu dau pe din afară din arta conversației.

Din punctul meu de vedere, al micului moșier de la marginea imperiului, care nu-și pune ferma pe Instagram sau pe Facebook, deși am o serie de făpturi fabuloase, unice chiar, abuzul de putere trebuie stăvilit.

 

 desen realizat de Ștefan Popa Popa'S

Procesele contra opiniei au fost ecleziastice în Evul Mediu, militare în timp de război, civile în democrațiile moderne (N. Manolescu)

Citiți-l pe Orwell! A premeditat prezentul

Nu mă aștept de la guvernul “dă dreapta” să taie colții Big Tech. Reprezentanții partidelor pro-europene sunt prea umili și nici n-au citit “1984,” cartea lui George Orwell, pentru a înțelege că ne paște “noua Miliție a Gândirii.” 

Nimeni nu are dreptul să aresteze libertatea de expresie. Sigur că aș putea fi de acord cu opinia Ioanei Avădanei (dintr-un excelent număr al Dilemei: Cenzura) că libertatea de expresie nu este un drept absolut, că există documente internaționale care restrâng libera circulație a vorbei, mai ales când e vorba de incitare la ură. Aș fi vrut să-i aud părerea și atunci când oameni ca mine au fost linșați pe rețele de gregarii rezistenți, pentru că nu-i așa, niciun canon internațional nu interzice să fii mai întâi cu țara și mai apoi cu Europa “formelor fără fond”, atât de bine descrise de Titu Maiorescu, într-un concept sută la sută românesc.

Nicolae Manolescu, în Dilema veche, scoate esența crudă a adevărului istoric

În post-adevăr mai există și editorialiști, precum Nicolae Manolescu, autori de istorii literare, care știu și sunt în stare să aducă argumente: “de regulă, în istorie, procesele contra opiniei au căzut în competența justiției – ecleziastice în Evul Mediu, militare în timp de război, civile în democrațiile moderne,” spune președintele Uniunii Scriitorilor în eseul: “Literatura născută din cenzură.

În argumentul editorului suplimentului “Dilema” când libertatea de opinie apare în contextual legăturii dintre stat și privat, atunci treaba devine mai complicată. El introduce ideea de răspundere, de bun simț, dar și pretențiile corectitudinii politice, fără a pilii colții ideologici ai mișcării. Poate că de teamă a vorbit prea puțin despre autocenzură.

Sertarul cu aplauze și moara șoaptelor în comunism

Majoritatea cititorilor noștri au trecut prin Epoca de Aur. Românii își amintesc calvarul vorbelor rostite în șoaptă. Dar și ironicul “Sertar cu aplauze” al Anei Blandiana, în plină cenzură. Sugestia era mai puternică decât imaginația. Oamenii se obișnuiseră să râdă doar la un deget ridicat.

Dacă în literatura din comunism a apărut așa numita “rezistență prin cultură” – presa era un organism intubat și infectat de propagandă.

Pentru unii ca noi, trecuți prin sângeroasa revoluție, cuvântul “LIBERTATE” are o nemăsurată greutate. Poate că suntem mai sensibili decât generația BLM ce comunică prin “icons”-uri. Pentru mulți dintre ei, plăcuța suedeză e simbolul integrării în absolut, nu un atac la bunul simț.

Universul e încărcat cu mai multe feluri de tensiune. Unele sunt induse, altele provocate.

Revenind la chestiune, știu că cititorul arde de nerăbdare să vadă cu ce sunt diferite guvernele de la Budapesta și Varșovia, față de cel de la București. De ce acolo se aud voci împotriva Big Tech și la noi e tăcere?

Ungaria se pregătește să taie curentul

În urma repetatelor acțiuni de cenzură ale furnizorilor paginilor de socializare, care dezactivează conturi și limitează “viziunile creştine, conservatoare, cu idei de dreapta,” ministrul justiției din Ungaria, Judit Varga, a convocat o şedinţă extraordinară a Comitetului pentru libertatea digitală şi va discuta săptămâna aceasta cu preşedintele Consiliului Concurenţei din Ungaria despre posibilitatea sancţionării practicilor comerciale neloiale. Se pregătesc, astfel, norme de sancționare a coloșilor internetului.

Mai mult, guvernul polonez anunță un proiect de lege care va scoate în afara legii cenzura de pe rețelele sociale. Concret, un utilizator care se consideră supus pe nedrept sancțiunilor va putea contesta decizia în inima rețelei de socializare, care va avea 24 h, timp pentru răspuns. În cazul unei ignorări a cererii sau menținerii restricției de publicare, recursul legal va fi posibil, iar contul trebuie redeschis în termen de șapte zile, dacă reclamantul are câștig de cauză. Nerespectarea acestei proceduri poate duce la o amendă de până la 8 milioane de zloți (1,7 milioane de euro).

La Budapesta, Varșovia și Praga, ambasadele nu trimit la guvern proiecte de legi și nici nu cheamă premieri la raport. Acolo suveranitatea e alta decât obediența lacheilor “dă dreapta.”

Foto: Judit Varga, ministrul justiției din guvernul de la Budapesta (Daily news Hungary)

 

Comentarii

loading...