Au fost și multe schimbări majore de medii, chiar și de patru puncte.
Astfel de situații ridică mari semne de întrebare asupra calității și corectitudinii evaluării.
Inițial lucrările au fost corectate în județe diferite față de cele în care au fost redactate, dar contestațiile au fost rezolvate în aceeași localitate.
Am putea asista la rezultatul unui război între județe, pentru obținerea unei rate de promovare mai bune, iar directorii de licee și inspectorii școlari din teritoriu să fie văzuți mai bine de șefii din Ministerul Educației.
Mai putem să ne gândim și la indicații care ar fi putut veni chiar de la nivel de minister sau Guvern, pentru a mai sălta puțin rata de promovare, încât să fie măcar peste cea de anul trecut, iar această sesiune de Bacalaureat să nu mai poarte eticheta de cea mai slabă din ultimii ani, din perspectiva mediilor.
Să nu uităm că ne aflăm într-un an electoral și, conform tradiției, Bacalaureatul ar trebui să fie mai prietenos cu absolvenții de clasa a XII-a.
Dă mai bine pentru o parte semnificativă a electoratului.
Conform metodologiei, Ministerul Educației ar trebui să ceară inspectoratelor școlare din teritoriu demararea unor anchete, acolo unde s-au înregistrat diferențe mari între nota pusă inițial pe o teză și cea de după contestație.
Rezultatul anchetei nu va schimba însă nota acordată, dar i-ar putea interzice participarea corectorului la următoarele sesiuni ale examenului.
Există și prevederea ce permite amendarea profesorului găsit vinovat, prin tăierea unui procent din primul salariu, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, chiar dacă ministerul a solicitat sancțiunea, conducerile unităților de învățământ – care au cuvântul final, ca angajator – împotrivindu-se.
Este bine că nu s-a ajuns aici, deoarece chiar de asta mai era nevoie: o presiune în plus pe profesorii corectori.
Oricum, tot ipoteza unei direcții trasate de sus pentru îmbunătățirea mediilor este cea mai credibilă.
