După ce a fost finalizată și cea de-a doua sesiune a examenului, putem constata o încercare a Ministerului Educației și Cercetării de a organiza un examen al maturității accesibil, dar și o lejeritate în abordarea Bac-ului, din partea candidaților.
În an electoral, probabil și pentru a mai domoli nemulțumirile legate de organizarea învățământului online și de eșecul ce se conturează pentru deschiderea noului an școlar, specialiștii din minister – de fapt, în mare parte, vorbim de aceeași specialistă, ce are această responsabilitate de câteva decenii, sub îndrumările miniștrilor de la diverse partide – au conceput subiecte semnificativ mai ușoare pentru absolvenții de liceu.
Totuși, rezultatul nu a fost cel scontat, abia reușindu-se rezultate similare cu cele din anii anteriori la examenele naționale (Evaluarea Națională și Bacalaureatul).
S-a putut constata o pregătire chiar mai redusă a candidaților, față de anii precedenți.
Într-adevăr, nu am mai avut parte de un “dezastru la Bacalaureat”, cum s-a întâmplat în primii ani când a fost introdusă monitorizarea video, dar, luând în considerare nivelul scăzut al subiectelor, anticipai – cum probabil au făcut-o și cei din Ministerul Educației – rezultate mai bune.
Se poate invoca lipsa de pregătire, cauzată de suspendarea cursurilor în unitățile de învățământ și multe altele.
Cert este că o mare responsabilitate pentru rezultatele de la Bac revine conducerii Ministerului Educației, care, în primul rând, a dus o comunicare publică extrem de precară.
Am avut decizii luate în ultimul ceas, ceea ce a dus la bulversarea elevilor din anii terminali de gimnaziu sau liceu, în mare parte, oricum amețiți de sistemul educațional românesc plin de lacune.
Totuși, avem și surprize la Bacalaureatul din acest an: avem o medie de zece la această a doua ediție a Bacalaureatului.
