16.9 C
București
marți, 28 septembrie 2021

USR-PLUS a pus ochii pe Poșta Română

Poșta Română le face cu ochiul progresiștilor din USR-PLUS, iar liberalii se fac că plouă. Surse din interiorul partidului condus de Ludovic Orban susțin că nu scot această instituție la pețit.

Totuși, alianța USR-PLUS, afirmă alte canale de informații, ar fi interesată de Poșta Română, nu datorită cifrei de afaceri de 1.361.412.291 de lei, circa 280 de milioane de Euro (ultimul bilanț depus, fiind din 2019, conform MF), ci pentru imensa sa rețea.

Pe teritoriul național, are 5.400 de oficii poștale. Pentru progresiști, cei 11.400 de poștași care formează o rețea greu de egalat, reprezintă interesul major.

AUR crește, USR-PLUS scade

Desen realizat de Ștefan Popa Popa’S

În alegerile parlamentare, formațiunea condusă de Barna&Cioloș a strâns mai puțin de 200.000 de voturi în mediul rural, din totalul de 906.000 de voturi cumulate. Interesul strategic al progresiștilor români, de fapt, criptomarxiști (marxiști ce-și ascund obediența ideologică), este să-și mărească bazinul electoral. USR-PLUS are un public proponderent urban. Circa 72%, conform unei analize a Deutsche Welle.

Pe segmentul electoratului rural, AUR crește, iar USR-PLUS scade, conform unor analize făcute de experții lui Barna.

Factorii poștali ar putea face diferența, gândesc strategic cei din USR-PLUS, în condițiile unei scăderi bruște în preferințele electoratului de la 16%, la 10%, iar AUR atingând cota de 16%, conform ultimului sondaj INSOMAR, pe un eșantion național.

Compania de stat Poșta Română are 20% cotă de piață în acest domeniu și prețurile cele mai atractive. Numărul angajaților săi e de 24.800, o cifră ce rămâne relativ constantă. 

 Vor să mărite fata cu zestre

Ministerul Transporturilor, Comunicațiilor și Infrastructurii deține 93,52 % din pachetul de acțiuni, iar Fondul Proprietatea 6,48 %.

Pe lângă interesul electoral, useriștii, împreună cu pluseriștii, văd un business cu vinderea unui pachet semnificativ către vreun fond de investiții, strategic poziționat pe vreo insulă și care ar oferi un comision gras.

Dacă și pe ELCEN au pus băieții ochii, grație cifrei de afaceri și a potențialului financiar imens, grupul de interese din spatele lui Barna și Cioloș vorbește despre listarea la bursă, în primă fază, dar acest lucru neputând fi realizat, datorită multiplelor procese pentru spațiile și sediile aflate în litigiu.

Ca să ajungă o companie pe bursă trebuie să îndeplinească o serie de condiții extrem de precise și de bine stabilite.

Banul, comisionul și grupul poștașilor reprezintă principalele ținte ale celor cooptați la guvernare și care nu se mulțumesc cu jumătate din bugetul statului, vor mai mult.

Recent, Florin Cîțu a emis un OUG, cu scopul de a anula restricția impusă de majoritatea PSD de anul trecut, ca timp de doi ani, să nu se vândă nicio participație a statului în companiile naționale.

Viața unui factor poștal

Romică Stoleru, din Botoșani, al cărui sector se întinde pe 14 kilometri, cunoaște zonele sale la metru, nu chiar la centimetru. 15 august 1990 a fost prima lui zi de muncă cu geanta în spate. Câteva zile a avut parte de ajutorul unui factor poştal experimentat, dar a ajuns şi în ziua în care a trebuit să se descurce singur- singurel, cu geanta plină şi cu un zig-zag continuu între adrese, notează Botoșani.ro.

Ar poști-o!

Ridicându-se voalul, useriștilor le place fata, Poșta Română, chiar dacă are 150 de ani. Tefeliștii cu grade și cu funcții ar poști-o, dar prea le stă liberalul Horia Grigorescu în coastă. Provenit de la PNL sectorul 4, unde este secretar general, a ajuns ținta mai multor grupuri de interese. I se vrea capul tăiat. Numai ca băieții să ajungă la sistemul de plăți, la mințile poștașilor și la departamentul de achiziții publice, pentru a fi servită clientela useristă, e nevoie de debarcarea sa.

Ce i se reproșează directorului Poștei e vârsta de 31 de ani, mult prea tânăr pentru “bătrânețea Poștei.”

Băieții lui Barna și ai lui Cioloș știu că nu stau prea mult la guvernare și o halcă din economia de stat le-ar îndestula poftele electorale și financiare.

Creierul acțiunilor financiare, Matei Păun, a revenit în pâine. El știe cum se joacă hora și cum se aduc investitorii. De rest se ocupă cei care ar poști-o, la ordin sau la cerere.

Împrumutul de 40 de milioane de Euro

Directorul liberal a reușit să obțină în octombrie 2020 un împrumut uriaș de la banca de stat Eximbank, în valoare de peste 40 de milioane de Euro.

Banii vor fi alocati cu precădere pentru crearea şi implementarea unei arhitecturi de sistem de management digital integrat (hardware şi software), necesară asigurării fluxurilor informaţionale, în valoare de 128,3 milioane de lei. Cum USR-PLUS e partidul IT-iștilor, suma pare ofertantă.

Din împrumut se va construi un Centrul logistic în București Nord și altul la Cluj. Alți bani, altă distracție. Mai puneți la socoteală 68 de milioane de lei.

În planul de management al Poștei, figurează reabilitarea clădirilor istorice din Timișoara, Oradea, Piatra Neamț, Cluj, acolo unde USR-PLUS au primari și viceprimari. 54,5 milioane sunt pregătite pentru constructori.

Poștașii, ca agenți ai progresului

Pentru că lucrurile deosebit de importante sunt lăsate voit la urmă, nu trebuie uitat că peste un milion de pensionari își așteaptă pensia de la poștași, mulți factori fiind adevărați membri ai familiilor. Și cum le-ar surâde criptomarxiștilor măcar un murmur să scoată factorul postal, atunci când discută cu gazdele despre politichie.

Poștașii sunt un public extrem de captiv. Deși au o muncă destul de solicitantă, iar vârsta medie a lor a ajuns cam la 48 de ani, câștigă doar 1.300 de lei, salariu pe lună. Oricine le promite o leafă mai bună pare interesant și sunt dispuși să facă și propagandă.

Cât despre șefi, aceștia au o indemnizație acceptabilă de 4.000 de lei, la care se adaugă și o serie de sporuri. Ce să facă onor clientela de partid?

Mai mult, Poşta trăiește de ani de zile din plata pensiilor şi a ajutoarelor sociale, care îi livrează 40% din cifra de afaceri de 1,36 miliarde lei din 2019.

Compania Națională Poșta Română S.A. a trecut prin câteva tentative eșuate de privatizare, deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, fiind cel mai mare angajator – peste 24.000 de angajaţi, cu 5.500 de oficii poştale/ghişee/agenţii poştale, iar peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile sale şi peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie. Hai, că pare interesant, nu?

 

 

 

 

 

 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a desconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Ultima oră
Pe aceeași temă