Dacă da, atunci, dă unde verde asocierii dintre CCIR și o firmă parte a Grupului Iulius, controlată de Iulian Dascălu, dezvoltatorul mall-ului de lângă Palatul Culturii din Iași și cel din Timișoara, dar și angajatorul a zeci de ofițeri din vechea Securitate.
De treizeci de ani ne tot amăgim că vom afla dedesubturile privatizărilor păguboase, despre influențele vechilor securiști, mai ales în tranzacțiile cu terenuri, despre cum a fost pusă pe butuci industria națională și dată la fier vechi, pentru a facilita spațiu dezvoltatorilor imobiliari.
Viitorul mega proiect al fostului cofetar ajuns miliardar, în parteneriat cu organismul nonguvernamental condus de un laic al profitului, va străluci ca astrul de pe cer. Un cvartal de paisprezece turnuri, sticloase precum cristalinul crocodilului înfometat, se va ridica lângă Piața Presei din București.
Cine nu s-ar bucura să ia 46 de hectare pe mocangeală?
Măcar dacă ar fi existat un concurs de proiecte. Nimic.
Mihai Dărăban, șeful Camerei de Comerț a României, promitea, înainte de votarea legii cu dedicație de către Parlament, că după șase luni de la promulgarea acesteia va intra prima cupă de excavator.
Iulius Mall va dezvolta cel mai mare proiect imobiliar de aproape trei miliarde de Euro. Știre de senzație, nu? Dar cum de a reușit Iulian Dascălu să se asocieze cu CCIR? De ce nu un investitor străin? De ce nu altul de pe meleagurile noastre?
NEPI, o firmă clujeană, a încercat să intre și ea în competiție cu firma din grupul Iulius, dar n-a trecut linia, neavând velele umplute de vântul sistemului. Nu s-a organizat nicio licitație. De ciudă, a sesizat Comisia Europeană. Și acum ne paște un infringement, pentru acuzația de oferire de ajutor de stat unei companii.
UDMR și USR-PLUS au contestat proiectul de act normativ la Curtea Constituțională, fără a sorți de izbândă.
Astfel, actul normativ va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
Aquatefeliștii se vor bucura de acvariul fără apă, dar cu șaorma la parter
Tefeliștii vor fi cei mai bucuroși. Dobândesc, astfel, mult visații 6 metri pătrați de birou. Vor munci în vitrină, precum manechinii și vor fi în al nouălea cer, mulțumiți că la parter pot servi shoarma cu de toate. Ei nu-și fac griji că la baza construcțiilor a fost o învârteală.
Afacerea a fost susținută transpartinic. În afară de reprezentanții USR și UDMR, PNL, PSD și PMP au zis “da”.
Prin actul normativ de pe masa președintelui, societatea civilă Dărăban&asociații nu poate înstrăina terenul, timp de 30 de ani terenul. Dar după 30 de ani, ce de bănet va curge pe ulila Camerei de Comerț?
Un nou Emanoil Gojdu se va naște?
desen realizat de Ștefan Popa Popa’S
Pe statele lui de plată ale firmelor din grupul Iulius s-au perindat o sumedenie de foști securiști și cadre ale SRI, trecute în rezervă sau pensionate la 45 de ani. Nu va ajunge nicio persoană mecena.
Iulian Dascălu ar fi biruit cu terenul antenelor din Circumvalațiunii, cartier al Timișoarei, dacă nu l-ar fi avut angajat ca director de dezvoltare pe generalul Gheorghe Atudoroaie (fost ofiţer de Securitate în Timişoara, implicat în represiunile din decembrie 1989, achitat, ulterior reîncadrat de Măgureanu în SRI)? Atudoroaie îl cunoștea pe Iulian Dascălu, încă de pe vremea când era șeful Securității din Iași.
Nu știm dacă Atudoroaie mergea cu tânărul Iulian Dascălu în cluburi de fițe, deschise după 1990, precum Marius Cristescu, un alt investitor “strategic”, cu Tataie Sârbu, Ilie pentru profani.
Iulian Dascălu provine dintr-o familie modestă. La aproape 20 de ani de la Revoluție, numele său apare în telegramele Wikileaks In raportul secret al Ambasadei SUA privind România, ca fiind unul dintre „zecii de baroni locali care au apărut după 1989, persoane foarte influente ce continuă să exercite o influență semnificativă în politica din România. Prin companiile sale, Dascălu are legături cu justiția, cu SRI-ul si cu Securitatea, foști oficiali de rang înalt din toate acestea lucrând acum ca directori sau având legături cu compania sa”.
Acum, pe bune?
Afacerile lui Iulian Dascălu au explodat după ce i-a trecut pe statele de plată pe Vasile Alexoaie (fost şef de Securitate la Roman, după 1989 în structura de conducere a SRI Iaşi, fost preşedinte al FNI Iaşi), pe generalul Tiberiu Simion (fost şef SRI Iaşi până în 2006), pe colonelul Florin Vezeteu (fost şef al SRI Iaşi, pe colonelul Cornel Huţanu (fost şef Contrainformaţii SRI pe Moldova, apoi fost şef SRI Suceava) sau Dorin Mocanu (fost ofiţer SRI), cum dezvăluie presa mai bine informată decât mine. Astfel Iulius Mall se augmentează în plastilina cleioasă a moștenirii Securității.
Prețul metrului pătrat în jurul Romexpo e de 1.200 de Euro. La 460.000 de mp, prețul corect ar fi fost 550 de milioane. Nimeni nu comenta dacă grupul rezerviștilor ar fi plătit această sumă. Mai storceau insulele. Așa se pot face speculații. Puterea le-a dat firmelor din grupul Iulius jumătate de miliard, ajutor de stat.
Riscă Iohannis un infringment?
Vocile lumii
Forbes
“Grupul Iulius controlează un portofoliu de peste 300.000 mp, prin proiectele mixte Palas Iași și Iulius Town Timișoara, dar și prin rețeaua Iulius Mall din Iași, Cluj-Napoca și Suceava, și alți 152.000 mp de spații office, în 13 clădiri dezvoltate sub brandul United Business Center, chiriile generate anual depășind 100 de milioane de euro, conform datelor Forbes.
