Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Virusul care schimbă lumea

Marius Ghilezan 23.10.2020 - 05:20
Marius Ghilezan

Coronavirusul există. Raportările zilnice ale oficialilor guvernamentali instituie panica. În acelaşi timp, creşte tabăra negaţioniştilor. Planeta e în derivă.

Share

Deschid în fiecare dimineaţă abonamentele la marile cotidiane ale lumii. Scepticism. Conspiraţie. Neîncredere. Disperare. Acestea sunt cheile în care se tratează subiectul de netratat medical.

Depresia planetară e la cote inimaginabile. Profită cineva din neputinţa savanţilor de a găsi antidotul la molima mileniului?

Nu vom mai avea carantină

Aici există puncte de vedere diferite. Unii cred că marile consorţii fac profit din criză, alţii că guvernele nu au soluţii.

O constantă generală transpare printre rânduri. Un nou lockdown nu va mai fi posibil.

Chiar dacă cercetătorii nu dau răspunsurile aşteptate, teama că noul virus schimbă lumea există.

La noi, chestiunea e mai simplă. Presa dă comunicatele seci ale Grupului Strategic de Comunicare. Explicaţiile sunt tot mai puţine. Ne apropiem de uluitoarea cifră de 5.000 de noi infectaţi pe zi.

Pe deoparte cazurile noi sperie, pe de alta sporeşte conspiraţia.

De la infectări în masă, la cei care nu cred

Lupta se dă între cei care cred şi cei care nu cred. Asta din cauza deficitului de informaţii, pe de o parte, iar pe de alta lipsei de educaţie a majorităţii românilor.

Guvernanţii nu mai sunt credibili. Dacă marii epidemiologi ai lumii îşi pierd din aură, cei de la noi se înregimentează politic. Ce să mai creadă omul simplu când şi preşedintele vorbeşte despre mâini spălate şi purtatul măştilor, într-o doară, pentru că în majoritatea apariţiilor sale publice turuie numai despre alegeri?

În populaţie s-a instituit demult deruta.
Pe deoparte există teamă, pe de alta revolta. Un loc al echilibrului nu mai există. Nu numai aici. În nicio ţară de pe planetă.

O simplă recapitulare ne clarifică şi ne limpezesc tulburările.

O singură concluzie: virusul e extrem de contagios

SARS CoV-2 provoacă boala COVID-19. La unii infectaţi apar simptome după primele cinci zile, prin tuse seacă, pierderea gustului şi mirosului, la alţii, virusul nu-şi face simţită prezenţa. Cei din urmă sunt cei mai periculoşi. Pentru că pot transmite fără să ştie.

La sfârşitul lunii februarie, odată cu apariţia studiului în China despre “Pacientul Zero,” publicat de Reuters, am sunat epidemiologii de frunte ai României. Le-am explicat că bolnavul a plecat din Wuhan şi a parcurs peste 400 de km. Nu a tuşit. Nu a strănutat. În final, din 20 de pasageri, 12 s-au infectat. Concluzia cercetătorilor chinezi era deosebit de alarmantă.

Vocile lumii:
În mod confuz, guvernul britanic continuă să picteze o imagine de sperietoare virusului, ţinând cetățenii într-o stare de supunere paranoică în mod continuu. Consilierii științifici șefi ai executivului fac predicții care nu se concretizează niciodată (50.000 de cazuri zilnice până la jumătatea lunii octombrie, au avertizat Sir Patrick Vallance și profesorul Chris Whitty luna trecută - numărul real find mai puțin de jumătate) - Annabel Fenwick Elliott, The Telegraph, joi 22 octombrie.
 

Am fost primul din presa autohtonă care a dat titlul “Eroii, cei din linia 1,” în onoarea medicilor, singurii care mai ţin piept dezastrului. Recunoştinţa societăţii e aproape nulă

 

Indivizilor li s-a prescris deja plăcera însingurărilor

Coronavirusul e extrem de contagios. Specialiştii români nu au băgat de seamă. Preşedintele Iohannis, nici atât. Era pregătit să alunge “Ciuma roşie,” prin alegeri anticipate. S-a pierdut, cum s-ar zice, startul, atunci când sutelor de mii de români li s-a dat dreptul să intre ca prin brânză în ţară.

Diaspora ne-a dat un preşedinte, diaspora ne-a adus coronavirusul. Dacă aveam o guvernare prudentă, astăzi nu mai băteam record după record. Vezi cazul Ungariei. Treci, dar nu rămâi.

Diabolica lume a celor care nu cred, dar răspândesc cu bună ştiinţă

Rata de infectare e tot mai mare, în timp ce testările sunt tot mai reduse. Prilej de panică. Alarmele trase de medici nu mai prind. O mare pătură socială nu crede. De parcă virusul e o religie. Intră fără mască în benzinării. Nu respectă regulile impuse de stat. Poliţiştilor le e impus să nu mărească numărul de amenzi, că deh, vin alegerile.

Şase din zece români sunt prudenţi. Se apără. Reduc distanţările sociale. Poartă măşti. Cunosc pericolul. Îşi protejează apropiaţii. Dar ce ne facem cu ceilalţi 4? Aceştia zburdă în mulţime. Împrăştie boţiluşii, aşa cum se mai spune în Ardeal unui microorganism, cu largheţe. Unul poate infecta 3. Aceştia alţi trei şi se ajunge în mai puţin de o săptămână la 27. Ăsta e calculul matematic al epidemiologilor.

Păi şi atunci cum să mai stăvilească guvernul pandemia? Virusul e deja comunitar. Autorităţile nu mai răzbesc. E cel mai simplu de dat vina pe DSP. Nimeni nu-şi pune problema că zeci de ani, medicii au fost alungaţi.

Am fost primul din presa autohtonă care a dat titlul “Eroii, cei din linia 1,” în onoarea medicilor, singurii care mai ţin piept dezastrului. Recunoştinţa societăţii e aproape nulă.

Lor trebuie să le acordăm toată recunoştinţa. Chiar şi cei care nu cred. Dacă într-o zi cad seceraţi de coronavirus şi ei au dreptul la un pat în spital, conform Constituţiei.

Să ne rugăm pentru cei din Linia 1!

Oricum prestidigitatorii corporaţiilor au deja planuri pregătite pentru noua robie a omului. Nimic nu va mai fi ca înainte. Creierele sunt deja spălate. Distanţările impuse. E liber în ţarc. Printre dobitoace păşeşte falnic proiecţia sumbră a omului nou, antagonizat deja cu propriu-i trecut. Cum să nu se schimbe lumea, când indivizilor li s-a creat deja plăcerea însingurărilor şi li s-a proiectat rolul în viitorul stabiliment social?

Comentarii

loading...