10 C
București
joi, 18 aprilie 2024
AcasăPolitică„Alianța Vestului“. Ardealul privește spre Occident, iar granița economică se mută pe...

„Alianța Vestului“. Ardealul privește spre Occident, iar granița economică se mută pe Carpați

“Alianța Vestului“, parafată la Timișoara, este o structură formată din cele mai mari orașe vestice ale României și este, oficial, menită să atragă mai ușor investitori străini și fonduri europene. Un obiectiv precizat explicit de inițiatorii acesteia este descentralizarea în raport cu Bucureștiul.

În primul trimestru din anul 2019, „Alianța Vestului“ ar urma să obțină personalitate juridică. Consiliile locale ale municipiilor Timișoara, Arad, Oradea și Cluj-Napoca vor emite hotărârile pentru funcționarea Alianței.

Nicolae Robu, primarul Timișoarei, a anunțat că „inițiativa este menită să ne permită să facem mai mult decât am făcut până acum, să fim mai performanți decât am fost până acum“. Pentru a liniști spiritele, Emil Boc, primarul Clujului, a subliniat deja că „această inițiativă nu are niciun fel de legătură cu niciun fel de proiect de separatism teritorial sau de a pune sub semnul întrebării statul național unitar român“.

Printre proiectele care ar urma să fie susținute de Alianța Vestului se numără construirea unor spitale regionale la Cluj-Napoca și la Timișoara, dar și o autostradă Timișoara–Belgrad. Se remarcă faptul că ideea unei autostrăzi Timișoara–București nu figurează în acest proiect.

Ilie Bolojan, primarul Oradei, a precizat că „una dintre mizele noastre este ca în perioada viitoare, pe programul operațional Infrastructură Mare, să susținem cuprinderea reabilitării liniei de cale ferată Oradea–Arad, și atunci toate aceste legături rutiere și feroviare, bineînțeles cu realizarea Autostrăzii Transilvania, vor face conectivitatea dintre aceste orașe mai mare“. Gheorghe Falcă, primarul Aradului, a anunțat că „această platformă a fost prezentată la Bruxelles, a avut un impact pozitiv, chiar mesajul transmis a fost că vom avea curaj în cele patru orașe să sprijinim aceste proiecte“.

Cei patru primari au susținut că Alianța Vestului este deschisă și altor orașe, dar abia după ce asociația, în forma ei actuală, se dovedește viabilă.

Analistul economic Ilie Șerbănescu, fost ministru al Reformei, constată însă că parteneriatul celor patru orașe din Transilvania „este în linia a ceea ce se întâmplă de mai mulți ani, o diferențiere în tratamentul diferitelor regiuni istorice ale României“. Economistul Șerbănescu observă că, și până acum, „din punctul de vedere al sumelor primite și al tratamentului oferit de investitorii străini, Ardealul este favorizat în raport cu celelalte regiuni“. De asemenea, din punctul de vedere al proiectelor de infrastructură aflate în execuție, care teoretic sunt coordonate de la București, Ilie Șerbănescu observă „o atitudine discriminatorie, întrucât fondurile merg mai ales spre Ardeal, nu avem drumuri de mare viteză care să conecteze regiunile istorice ale României între ele sau pe acestea de București, există doar lucrări care conectează Ardealul de țările vecine României. După cum nu avem autostrăzi care să traverseze Carpații, nici investițiile străine puternice, cum ar fi cele germane, nu ajung în Oltenia sau în Moldova, rămân doar în Ardeal“.

Întrebat de „România liberă“ dacă această situație este cumva efectul unei politici de separare a Transilvaniei de România, Ilie Șerbănescu ne-a precizat că nu are probe care să confirme existența unei asemenea intenții politice, dar că prin aceste discriminări economice „evident se creează premise“ pentru o eventuală secesiune teritorială.

 

„Nostalgia statutului de slugă“

Pe de altă parte, Adrian Severin, fost ministru de Externe, consideră că „Alianța Vestului“ exprimă nostalgia unor „cercuri“ din Ardeal față de vechiul Imperiu Austro-Ungar.

„Alianța celor patru orașe din Transilvania, Crișana și Banat, respectiv Cluj, Oradea, Arad și Timișoara, ar fi o inutilitate simpatică dacă ea nu ar alimenta ideea că, vezi Doamne!, România ar fi un stat creat artificial, care adună în frontierele sale populații și regiuni având o cultură și o civilizație compatibile cu cele occidental-europene, alături de altele aparținând lumii euro-asiatice. Alianța Vestului nu este decât o altă expresie a stupidului anti-miticism regățean, alimentat de ifosele cezaro-crăiești ale unor cercuri ardelene cu afaceri în spațiul germanic și nostalgia statutului de slugă de pe vremea dublei monarhii. Faptul că sunt români care se lasă ispitiți de asemenea himere arată că secesionismul românilor ardeleni din categoria amintită este mai periculos decât secesionismul maghiar. Cel din urmă are practic zero șanse să ajungă fapt împlinit și nu are cum duce la dezmembrarea României. Cel dintâi, însă, ar putea prinde viață, mai ales că sunt destule capitale europene dispuse să îl susțină“, consideră Adrian Severin.  (Mihai Diac)

 

Critici din partea PSD, încurajare din partea ALDE

După ce s-a oficializat Alianța Vestului, apar primele reacții din partea unor reprezentanți ai PSD. „Aud că s-a inventat o așa-numită Alianță a Vestului, care din punct de vedere economic se rupe de ceea ce înseamnă România economică actuală. Cred, sincer, că nu a existat niciodată în istoria României de după 1918 un pericol mai mare la adresa integrității și independenței statului român ca acest concept care tinde să devină un brand după modelul Italiei, cu referire la nordul acestui stat. Aștept cu maxim interes ca în principal factorii diplomatici și de decizie ai Guvernului român să clarifice, în tandem cu românii care au inventat acest atac la adresa României, această nouă viziune“, a comentat Adrian Bourceanu, consilier județean și membru în CJEX PSD Neamț.

Europarlamentarul PSD Emilian Pavel a reacționat și el la anunțul înființării Alianței Vestului.

„Mi-am propus să analizez această nouă invenție PNL din mai multe motive. În primul rând, vreau să văd unde este plusvaloarea. Sunt dator colegilor din țară pentru că, întâmplător, este și primarul orașului meu implicat. Primul capitol de priorități al alianței primarilor populiști din Vest conține proiecte prioritare ale Guvernului PSD, dar în care aceste primării nu au atribuții. Am găsit totuși ceva. Creșterea mobilității ecologice în zona metropolitană prin proiecte de tip tren / tramvai / troleibuz / autobuz electric / metrou metropolitan. Succes. În cadrul acestui capitol am mai găsit ceva ce contrazice declarațiile la nivel național ale șefilor acestor primari! Sprijinirea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte de infrastructură“, a comentat europarlamentarul Emilian Pavel.

„Mesajul dat de această coaliție, fără atribuții în domeniile propuse, nu este unul de unitate“, a adăugat Emilian Pavel.  În schimb, Varujan Vosganian, reprezentantul ALDE, s-a arătat favorabil propunerii.

„Tot ceea ce poate contribui la proiecte regionale și la atragerea de resurse este binevenit și, personal, nu aș da nicio altă conotație acestei inițiative. Există diverse modalități de a atrage fonduri europene – sunt fonduri europene care se atrag prin administrația centrală și sunt fonduri europene care se atrag prin proiecte locale. Există fonduri europene care vin mai repede dacă se asociază mai multe localități într-un proiect regional“, a declarat Varujan Vosganian. „Iar faptul că toți cei patru primari, care au pus bazele Alianței Vestului, fac parte din același partid este o garanție că lucrurile pot funcționa. Dacă făceau parte din partide diferite, ar fi apărut și alte influențe. Probabil că apartenența la PNL a fost și suportul pe care s-a construit această alianță“, a conchis fostul ministru de Finanțe.

Reacţiile critice la adresa înfiinţării Alianţei Vestului aparţin unor persoane care sunt „comentatori de profesie”, a reacționat primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan după ce, alături de primarii din Cluj-Napoca, Timişoara şi Arad, toţi de la PNL, a lansat sâmbătă Alianţa Vestului, asociere menită să dezvolte regiunea, în special prin atragerea de fonduri europene. El a respins orice fel de acuzaţie de separatism, de punere a Vestului contra Capitalei, spunând că nu există nicio bază reală în aceste lucruri.  (Romulus Georgescu)

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

DIICOT a reținut doi suspecți la Pitești, pentru trafic de droguri

La data de 16 aprilie 2024, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Pitești au luat măsura...

Revolut lansează, în premieră globală, în România, refinanțarea creditelor

Revolut, banca digitală cu 3,5 milioane de clienți retail în România și peste 40 de milioane de clienți la nivel global, a anunțat astăzi...

Eurobarometru. Românii, tot mai interesați de alegerile europarlamentare

Alegerile locale au fost comasate cu cele europarlamentare și au loc pe data de 9 iunie, iar porivit unui sondaj realizat de parlamentul european,...
Ultima oră
Pe aceeași temă