Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

ANALIZĂ. Respingerea Ordonanței 6 permite revizuirea dosarelor

ANALIZĂ. Respingerea Ordonanței 6 permite revizuirea dosarelor

Respingerea unei ordonanțe din 2016 privind mandatele de supraveghere ar putea fi urmată de introducerea unui nou temei de revizuire a sentințelor. Subiectul este pe agenda Comisiei juridice a Camerei Deputaților.

Romulus Georgescu 0 comentarii

 

Comisia juridică a Camerei Deputaților urmează să decidă, săptămâna viitoare, soarta unui act normativ cu implicații majore – Ordonanța de Urgență 6/2016. Potrivit reprezentanților coaliției majoritare, ordonanța care reglementează mandatele de supraveghere urmează să fie respinsă. Legea de respingere va conține și referiri la efectele acestei respingeri.

Secretarul de stat din Ministerul Justiţiei, Mariana Moţ, a prezentat posibilele efecte în eventualitatea respingerii OUG 6/2016 privind mandatele de supraveghere. Ministerul Justiției propune, în acest caz, introducerea unui nou temei de revizuire a sentinţelor hotărârilor judecătoreşti care s-au întemeiat pe probele obţinute în temeiul ordonanței. Ea a arătat că, în eventualitatea respingerii de către Parlament a OUG 6/2016, se iau în considerare efecte asupra mai multor texte de legi, printre care Codul de Procedură Penală, Legea 304 privind organizarea judiciară, Legea privind înfiinţarea şi organizarea DIICOT, precum şi Legea 14/1992 privind SRI. Aceasta a adăugat că vor fi şi posibile efecte cu privire la protocoalele de cooperare încheiate în baza ordonanței de urgență. ”Am venit şi cu o formă, un draft de posibile texte pentru situaţia în care veţi adopta legea de respingere a OUG cu privire la art. IV din OUG 6, respectiv cu privire la soarta protocoalelor de cooperare încheiate în condiţiile OUG 6, dar şi cu privire la probele, mijloacele de probe care au fost obţinute în aplicarea acestor protocoale de cooperare”, a mai spus Moţ.

 

Argumentele lui Florin Iordache

O soluție similară este propusă și de preşedintele Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiţiei Florin Iordache (PSD). „Discutăm de Ordonanţa 6, ordonanţă care, din punctul nostru de vedere, şi aţi văzut există deja nişte decizii la instanţă, au venit să adauge cumva Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Dacă trebuie să facem modificări şi dacă deja instanţele am văzut că au dat primele hotărâri care au spus că în primă instanţă persoanele au fost cercetate abuziv cu încălcarea normelor de drept, cu încălcarea normelor de procedură penală, putem sta impasibili să aşteptăm să ne vină de sus de undeva?”, a afirmat Iordache.

El a amintit că Ordonanţa 6/2016 a fost emisă de fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună. ”Fără îndoială, Ordonanţa 6 trebuie respinsă sau în mare parte respinsă, dar trebuie să punem ceva la articolul 2, referitor la toate dosarele care au fost instrumentate cu încălcarea normelor de drept. Sunt foarte importante şi protocoalele, dar aceste protocoale au adăugat la lege şi, dacă au adăugat la lege, iar nişte oameni au avut de suferit, nu trebuie să reglementăm?”, a spus Iordache. Preşedintele comisiei speciale a menţionat că probabil este vorba despre „zeci, sute de dosare” care au fost instrumentate potrivit protocoalelor.

 

Protocoalele, în atenția CCR

În contextul dezbaterilor despre Ordonanța 6, Florin Iordache a afirmat că este posibilă sesizarea Curții Constituționale privind un posibil conflict constituțional generat de semnarea de către procurorul general a protocoalelor cu SRI. Iordache s-a referit atât la protocolul semnat în 2009, cât și la cel din 2016. În opinia sa, prin semnarea protocoalelor procurorul general a intervenit asupra Codului de Procedură Penală. „Din punctul meu de vedere, protocoalele sunt inadmisibile, iar modul în care procurorul general a semnat aceste protocoale este de natură să creeze un conflict constituțional. Și spun asta că ne gândim foarte clar să declanșăm un conflict constituțional datorită faptului că, prin semnarea de către procurorul general a acestor protocoale - și mă refer și la cel din 2009, și la cel din 2016 -, a venit să adauge la Codul de Procedură Penală. Dar cred că acest protocol - și cel din 2009, și cel din 2016 - dă puteri sporite SRI-ului, transformându-l în organ de cercetare penală, chiar dacă SRI se referea la infracțiuni de siguranță națională”, a menționat Iordache.


Pași procedurali

Ordonanța de Urgență 6/2016, adoptată de Guvernul Cioloș în martie 2016, a fost aprobată tacit de Senat în mai 2016. Ulterior, a fost ”uitată” doi ani de zile în sertarele Comisiei juridice din Camera Deputaților. După votul din Comisia juridică, ordonanța va ajunge în plenul Camerei Deputaților. Pe baza raportului Comisiei juridice, plenul trebuie să aprobe o lege – care poate fi de respingere sau de aprobare a ordonanței. Toate semnalele venite din partea PSD arată că va fi o lege de respingere a ordonanței. Legea de respingere va fi trimisă președintelui Klaus Iohannis, care o poate promulga sau poate cere, o singură dată, reexaminarea actului normativ.


Ce conține ordonanța criticată

Ordonanța de Urgență nr. 6/2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal a fost adoptată de Guvernul Cioloș pe 11 martie 2016 și a intrat în vigoare trei zile mai târziu. Actul normativ venea ca urmare a deciziei Curții Constituționale (CCR) potrivit căreia Serviciul Român de Informații (SRI) nu este organ de cercetare penală și nu poate face interceptări în dosarele DNA.

Cu toate acestea, printr-un articol al ordonanței se introducea posibilitatea ca SRI să poată fi desemnat organ de cercetare penală specială în cazul infracțiunilor contra securității naționale și a infracțiunilor de terorism. ”Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală specială conform art. 55 alin. (5), (6) Cod de Procedură Penală pentru punerea în executare a mandatelor  de supraveghere tehnică, conform prevederilor aceluiaşi Cod”, prevedea un articol din ordonanța de urgență. Practic, ofițerii SRI beneficiază de o excepție introdusă de Guvernul Cioloș în legea de funcționare a serviciului și pot deveni organe de cercetare penală, fapt fără precent după 1989. De asemenea, în aceste cazuri, ofițerii SRI pun în aplicare mandatele de supraveghere tehnică.

Comentarii

loading...