Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Klaus Iohannis, obligat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi

Klaus Iohannis, obligat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi

Președintele Klaus Iohannis, obligat de CCR să o revoce pe Laura Codruța Kovesi

Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, a decis Curtea Constituțională.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Curtea Constituțională (CCR) a stabilit că există un conflict juridic de natură constituţională între preşedintele Klaus Iohannis şi Guvern, după ce şeful statului a refuzat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi la propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. În comunicatul emis după încheirea ședinței, CCR a menționat negru pe alb ”Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”. Decizia a fost luată cu șase voturi pentru și trei împotrivă. Au făcut opinie separată judecătorii Livia Stanciu, Daniel Morar şi Ştefan Minea, potrivit unor surse din cadrul instituției. 

Potrivit documentului, judecătorii CCR au constat că ”Preşedintele României, întemeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia”. ”Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii”, afirmă sursa citată.

Astfel, Preşedintele României nu are ”competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei”. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor. ”Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională”, se afirmă în document. De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv ”emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”.

 

 

Ce prevede legea și cum e citită

 

Refuzul președintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi s-a bazat pe prevederile din legea privind statutul judecătorilor și procurorilor (303/2004). Potrivit acestei legi, revocarea procurorilor din funcțiile de conducere ”se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție ori a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”.  

 

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a salutat decizia prin care șeful statului va avea doar un rol decorativ. ”Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Preşedintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul justiţiei care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituţional cât şi la nivel infraconstituţional”, a scris Tudorel Toader pe Facebook, la scurt timp de la anunţul privind decizia CCR. La rândul său, președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a susținut că președintele are ”doar un rol solemn”.  ”CCR subliniază că Ministerul Public funcţionează sub autoritratea ministrului Justiţiei, iar preşedintele are doar un rol solemn. Preşedintele nu poate să aibă un rol decisiv nici în numirea, nici în revocarea procurorilor-şefi. Decizia nu poate să fie nicidecum contrazisă de preşedinte, care trebuie să dea curs cererii de revocare care o priveşte pe şefa DNA. CCR marchează revenirea la normalitate”, a comentat Tăriceanu.

 

 

 Evoluția scandalului

 

În 22 februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat declanşarea procedurilor de revocare din funcţia de procuror şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de ”categorii de acte şi fapte” din perioada februarie 2017 - februarie 2018, pe care Toader i le impută şefei DNA.

În 16 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs propunerii ministrului Justiţiei de revocare a şefei DNA, spunând că motivele de revocare prezentate de ministrul Justiţiei nu au fost de natură să îl convingă. După refuzul președintelui, Guvernul s-a adresat Curții Constituționale.

 

Argumentele părților

În 19 mai, Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale, că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe Laura Codruţa Kovesi este unul exclusiv politic, care a dus la acest conflict de natură constituţională între cele două instituţii.

Toader a afirmat că preşedintele a blocat procedura de revocare la jumătatea drumului, cu toate că, spune el, legea nu îi oferă preşedintelui posibilitatea de a accepta propunerea ministrului Justiţiei de revocare a procurorilor din funcţii de conducere, ci obligaţia, şi, în plus, Iohannis ar fi trebuit să invoce motive de nelegalitate pentru refuzul său, iar pentru asigurarea simetriei actului juridic, soluţia de refuz trebuia să se finalizeze tot printr-un decret.

La rândul său, reprezentantul Preşedinţiei, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, a invocat inadmisibilitatea sesizării Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţionlă între preşedinte şi ministrul Justiţiei ca parte a Guvernului.

Ea a spus că nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte, care are atribuţii explicitate în Constituţie şi ministrul Justiţiei, care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege.

 

 

 

Comentarii

loading...