Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

O declarație a premierului MIhai Tudose a tensionat relațiile cu Guvernul de la Budapesta

O declarație a premierului MIhai Tudose a tensionat relațiile cu Guvernul de la Budapesta

Autonomia teritorală încinge spiritele la București, dar și la Budapesta

Partidele maghiare din România au lansat o rezoluție despre autonomie, generând o reacție agresivă și naționalistă a premierului Tudose, care a tensionat relațiile cu Guvernul de la Budapesta.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Ambasadorul României la Budapesta, Marius-Gabriel Lazurca, a fost convocat vineri de Ministerul de Externe din Ungaria în urma declaraţiilor premierului Mihai Tudose, considerate inacceptabile. Premierul Mihai Tudose a vorbit miercuri despre rezoluţia privind autonomia Ţinutului Secuiesc, apreciind că ”dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag”. Ambasadorul român a încercat să dea explicații lingvistice referitoare la această declarație, însă nu au fost acceptate de autoritățile maghiare. MAE de la Budapesta așteaptă explicații și scuze din partea Guvernului României. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a afirmat că declarațiile premierului român Mihai Tudose în care ”a amenințat reprezentanții unei comunități naționale cu execuția” sunt ”total inacceptabile”. În schimb, Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis că a luat notă de mesajele transmise de autorităţile de la Budapesta, care l-au convocat pe ambasadorul român, susţinând că ”declaraţiile făcute de prim-ministrul României atrag atenţia asupra responsabilităţii pe care o au autorităţile centrale şi locale din ţara noastră pentru asigurarea respectării legii, fără a avea valenţe etnice, anti-maghiare şi punctează, în primul rând, necesitatea respectării ordinii constituţionale şi de drept din România, stat unitar, suveran şi indivizibil”.

Reacția UDMR

Limbajul folosit de premier a provocat o și reacție dură a UDMR. ”Absolut inacceptabile. Nu mă aşteptam de la Mihai Tudose, pentru că nu are antecedente, el nu avea declaraţii de acest tip niciodată de când eu îl cunosc, de aceea m-a şocat această declaraţie. În UE nu poţi să propui fără consecinţe politice reintroducerea pedepsei capitale şi după aceea să spui pentru o comunitate mai mică sau mai mare că nu eşti de acord cu ideile comunităţii respective şi se vor flutura, că vor fi spânzuraţi, că vor fi omorâţi. Deci, din acest punct de vedere, eu cred că nici această declaraţie nu poate să rămână fără consecinţe. În primul rând, eu aştept scuze de la premierul Tudose şi retragerea acestor cuvinte”, a declarat președintele UDMR Kelemen Hunor. 

Liderul UDMR a spus, sâmbătă, la ceremonia organizată la aniversarea a 450 de ani de la recunoaşterea libertăţii religioase în Transilvania prin Edictul de la Turda, că speră că acum, în secolul XXI, când pentru păstrarea identităţii maghiarii cer dreptul să decidă liber în privinţa viitorului comunităţii lor, nu vor flutura şi nu vor atârna lângă un steag, aşa cum au fost avertizaţi zilele trecute.

Șefii de partide au refuzat politicos

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, săptămâna trecută,  într-o conferinţă de presă susţinută alături de liderii celorlalte două formaţiuni, Biro Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt (PPMT), că există trei feluri de autonomie pe care o revendică - teritorială, locală şi culturală, despre care ar vrea să discute cu majoritatea românească în acest an al Centenarului Marii Uniri şi să fie legiferate.

Solicitarea a fost respinsă de restul partidelor parlamentare.  Liderul PSD Liviu Dragnea consideră rezoluţia semnată de cele trei formaţiuni politice maghiare drept neconstituţională şi „de nenegociat”. PNL respinge solicitările UDMR, PCM şi PPMT privind autonomia ţinutului secuiesc, a anunţat preşedintele liberalilor, Ludovic Orban. „Se ştie foarte clar că în Constituţie sunt anumite chestiuni care nu pot fi revizuite“, a adăugat Orban. De asemenea, ALDE și PMP au anunțat că nu sunt de acord cu demersul UDMR.

Cum arată proiectul UDMR privind autonomia

În parlalel, în Parlament a fost depus un proiect semnat de deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-Györg. Proiectul a fost depus pe 22 decembrie anul trecut, iar declarația comună a partidelor maghiare a fost lansată pe 8 ianuarie. Inițiatorul proiectului este președintele organizației Covasna a PCM, formațiune ai cărei membri au candidat pe listele UDMR.

Potrivit proiectului, Ținutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. Teritoriul regiunii autonome ar urma să cuprindă actualele județe Harghita și Covasna, dar și scaunul istoric Mureș, care cuprinde mai multe localități din acest județ. În proiect sunt înșirate cele opt scaune și localitățile aparținătoare. Autonomia regională va fi exercitată de Consiliul de Autoadministare, ales prin vot universal și de către Comisia de Autoadministrare, desemnată de Consiliu. Consiliul de Autoadministrare va avea 77 de consilieri aleși, adică un fel de parlament local.

Autonomie pe banii noștri

Comisia de Autodaministrare este organul executiv al regiunii. Comisia se va ocupa, printre altele, de exercitarea competențelor în domeniul finanțelor, elaborarea bugetului propriu, planificarea dezvoltării economice, aplicarea politicii fiscale, înființarea insituțiilor publice, controlul poliției comunitare.

Președintele Ținutului Secuiesc este ales pe patru ani de locuitorii cu drept de vot din această regiune și poate avea maximum două mandate. El reprezintă regiunea și numește șeful Comisiei de Autoadminstrare și pe membrii acestui for. Președintele dispune de imunitatea acordata demnitarilor. Cele opt scaune ar urma să aibă propriile conduceri. Ținutul Secuiesc ar urma să aiba poliție proprie, care “trebuie să reflecte compoziția națională a regiunii pe care o deservește”.

În ceea ce provește finanțarea regiunii, prevederile sunt contradictorii. ”Pentru exercitarea propriei competențe, mare parte a resurselor financiare ale regiunii trebuie să fie constituite din resurse proprii de care să poată dispune liber”, se afirmă într-un aliniat al legii. Ulterior, însă, inițiatorul invocă ”principiul solidarității” pentru a propune un mecanism de repartiție financiară care include bugetul de stat. ”Transferurile și subvențiile de la bugetul de stat trebuie să fie efectuate ținându-se seama de procesul de neafectare”, afirmă inițiatorul.

În Ținutul Secuiesc limba maghiară ar urma să aibă același statut cu ”limba oficială a statului”. Funcționarii publici trebuie să cunoască ambele limbi.

 

 

Comentarii

loading...