Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat importanţa adeziunii ţării noastre la Francofonie – primul act al reintegrării României în organizaţiile la care a aspirat să devină parte.
“Sunt încântat să sărbătoresc împreună cu partenerii noştri francofoni 25 de ani de când România a aderat la mişcarea francofonă devenită în 1997 Organizaţia Internaţională a Francofoniei. Îmi amintesc bine de acest eveniment, adeziunea la Francofonie a fost primul act al reintegrării României în organizaţiile şi mişcările la care România a aspirat să devină membru. Acest moment a devenit simbolic deoarece în timpul celor 15 ani care au urmat Romania şi-a regăsit locul natural în sânul Consiliului Europei, al parteneriatului pentru pace al NATO şi al UE”, a declarat şeful diplomaţiei cu prilejul evenimentului de la sediul Ministerului Afacerilor Externe.
Potrivit acestuia, nu este întâmplător că parcursul României către integrarea în structurile de care aparţine în prezent a început odată cu Francofonia.
“Într-adevăr, valorile francofone, limba franceză şi cultura franceză au însoţit istoria României de multă vreme. În secolul XIX, elitele României politice, economice şi culturale îşi făceau studiile la Paris şi menţineau legături strânse cu omologii din lume şi oraşul luminilor. (…) Unirea celor două principate române, Moldova şi Valahia, s-a încheiat odată cu sprijinul împăratului francez Napoleon al III-lea şi unirea României cu celelalte teritorii ale sale după Conferinţa de la Paris, după Primul Război Mondial, s-a realizat şi ea cu sprijinul elitelor Franţei. (…) Trebuie să pomenim întotdeauna de sursele latine comune pe care franceza şi româna le împărtăşesc. Francofonia este, deci, pentru noi, o conexiune cu strămoşii noştri, precum şi un mod de viaţă. Ea este înscrisă în ADN-ul nostru”, a arătat Meleşcanu.
Ministrul de Externe a arătat că autorităţile române continuă să creadă în valorile Francofoniei şi în perenitatea ei, pentru că România este mândră să fie o ţară francofonă şi are intenţia de a continua această tradiţie.
“Întâlnirea noastră este mai mult decât o ocazie de a sărbători şi de a avea o sărbătoare. Sunt convins că ea va fi un punct de plecare pentru o gândire mai profundă asupra viitorului Franţei şi asupra rolului României, care va continua să contribuie la strălucirea culturii de expresie franceză. Aniversarea unui secol de Francofonie instituţionalizată este şi o ocazie de a ne mulţumi partenerii. Eforturile României de a face să strălucească valorile francofoniei în regiune au fost încurajate foarte puternic de către BRECO, Conferinţa femeilor francofone sau Reţeaua femeilor francofone antreprenoare sunt exemplele cele mai recente. Agenţia Universitară a Francofoniei şi Biroul său regional ne ajută începând cu 2007 să gestionăm bursele Eugen Ionesco. (…) Institutul Francez a fost un coordonator tehnic extraordinar pentru programele noastre anuale de formare lingvistică şi profesională până în acest an. (…) Viitoarea Preşedinţie română a Consiliului Uniunii Europene reprezintă de asemenea o oportunitate pentru spaţiul francofon şi trebuie să spun că noi contăm pe solidaritatea şi pe sprijinul ţărilor francofone pentru candidatura noastră pentru a fi membri permanenţi ai Consiliului de securitate în cele ce urmează”, a mai spus ministrul Meleşcanu.
Un mesaj din partea preşedintelui României a fost adus la eveniment de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor, care a subliniat, la rându său, că Ziua Internaţională a Francofoniei este o ocazie excelentă pentru ţara noastră de a-şi reconfirma ataşamentul faţă de Francofonie.
“Nu numai că apartenenţa României la Francofonia instituţionalizată este unul dintre angajamentele noastre internaţionale cele mai preţioase, dar reprezintă şi exprimarea valorilor noastre cele mai importante care au contribuit la dezvoltarea societăţii noastre francofone, ca expresie a valorilor occidentale, ne reaminteşte marile izbânzi ale României moderne. Modelul cultural francofon al României centenare rămâne mereu valabil. Deciziile politice urmate de România acum mai bine de 100 de ani şi ale oamenilor politici de la 1918 au finalizat un proces istoric care asociase valorile Revoluţiei franceze din 1789, dar şi ale Revoluţiilor române care au dus la dezvoltarea României după model occidental. Conferinţa de astăzi va scoate în evidenţă contextul naţional şi istoric, precum şi internaţional şi contemporan al relaţiilor noastre cu valorile francofoniei”, a arătat consilierul prezidenţial.
Potrivit preşedintelui, România este legată “în mod intim” de valorile care caracterizează Francofonia, aceasta fiind totodată o moştenire pe care o împărtăşim şi un angajament foarte puternic pe care România îl are faţă de angajamentele pe care Organizaţia Internaţională a Francofoniei le are în zonă.
“Patronajul preşedintelui Romaniei pentru Conferinţa femeilor de la Bucureşti, precum şi angajamentul său în favoarea egalităţii de gen, precum şi în situaţia economică a femeilor sunt două aspecte ale acestor lucruri. (…) România va continua acest demers în favoarea Francofoniei, punând accentul pe capacitatea organizării noastre de a răspunde provocărilor multiple ale lumii contemporane”, a mai spus consilierul preşedintelui României.
