Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, ieri, proiectul de lege privind aprobarea executarii obiectivului de investiţii Autostrada Iaşi-Târgu Mureş, denumită „Autostrada Unirii”. Proiectul a întrunit 261 de voturi „pentru”, două voturi contra şi cinci abţineri, fiind sprijinit de toate partidele politice. Marele semn de întrebare care rămâne: se poate realiza ceva concret sau legea va genera o altă autostradă doar pe hârtie?
Autostrada Unirii începe la granița României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut și se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Brașov-Borș, în apropierea orașului Târgu Mureș, potrivit legii votate de Parlament. Obiectivul de investiţii Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public/privat. ”În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare comunicat de Ministerul Transporturilor”, prevede un amendament al USR. ”Orice lege bugetară anuală care alocă mai puțin decât necesarul de finanțare pentru acel an, va trebui să deroge explicit de la actuala lege”, arată autorii amendamentelor.
Ministerul Transporturilor este ministerul responsabil pentru coordonarea realizării obiectului de investiţii Autostrada Unirii, potrivit legii. De asemenea, Ministerul Transporturilor va demara, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, procedurile necesare pentru realizarea obiectivului de investiţii Autostrada Unirii.
Modificări de ultimă oră
În varianta votată de plen, proiectul nu mai are un termen de finalizare. ”Am renunțat la varianta inițială, potrivit căreia proiectul trebuia finalizat în patru ani de zile de la adoptarea legii. Intenția inițiatorilor a fost să pună presiune pe Guvern. Dar cred că prin lege nu poți să stabilești astfel de termene, ar putea fi neconstituțional. Dar putem presiune pe Guvern stabilind data demarării proiectului”, a explicat Lucian Bode (PNL), președintele Comisiei pentru transporturi din Camera Deputaților.
Autorii amendamentelor susțin că, în urma adoptării legii, nu mai este nevoie de hotărâri de guvern pentru aprobarea procedurilor prealabile. ”În primă fază este necesară lansarea licitațiilor pentru pregătirea temeinică a acestui proiect de infrastructură, astfel încât riscurile de teren, în special cele geologice și geotehnice, dar și impactul de mediu și social să fie identificate cu o precizie ridicată, propunându-sesoluții tehnice bine fundamentate. Necesitatea acestei etape este indubitabilă, este expresia voinței legiuitorului, nemaifiind necesară parcurgerea procedurii birocratice de aprobare a notei de fundamentare prin Hotărâre de Guvern”, susțin deputații.
În timpul votului, deputaţii PNL şi USR au întins peste bănci două bannere cu „Moldova vrea Autostrada” şi „Cerem Autostrada Marii Uniri”. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz iar legea va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis. Chiar dacă legea va fi, probabil, promulgată de șeful statului, iar Guvernul va trebui să o pună în practică, finanțarea proiectului ridică, în continuare, semne de întrebare.
Parlamentarii au ales calea de a vota un proiect de lege pentru că Autostrada A8 Târgu-Mureș -Iași figurează în planurile guvernamentele de zece ani de zile, dar Executivul a rămas în urmă cu realizarea proiectului. Ministerul Transporturilor a programat terminarea construcției abia pentru anul 2030.
Proiect de nouă miliarde
Încă din momentul în care a fost depus proiectul de lege, Guvernul, condus la aceea vreme de fostul premier Mihai Tudose, a transmis Parlamentului că nu îl va susține. Astfel, potrivit documentului, valoarea totală a investiției ar fi de 8,9 miliarde de euro. ”În prezent, doar secțiunea de autostradă Târgu-Mureș-Iași-Ungheni poate beneficia de finanțare din fonduri europene în cadrul exercițiului financiar 2014-2020, secțiune de autostradă Târgu-Mureș – Ditrău și Ditrău-Târgu-Neamț fiind cuprinse în exercițiul financiar 2021-2030”, se menționează în document. În plus, transmitea Guvernul, întrucât doar sectorul Târgu-Mureș – Târgu Neamț costă 6,3 miliarde de euro, această secțiune nu poate fi finanțată doar din bugetul de stat.
Din document reieșea și de ce a fost trenat proiectul. Primul studiu de fezabilitate, demarat în 2010, a fost respins de Ministerul Finanțelor în 2012, fiind considerat prea costitisitor. În 2014, s-a realizat un nou studiu de fezabilitate, urmat de un contract de servicii pentru tronsonul Târgu-Mreuș – Ditrău. În 2016, contractul de servicii a fost suspendat în urma unui raport al Curții de Conturi.
Plecarea lui Tudose de la Palatul Victoria pare să nu fi schimbat situația. Deși A8 Târgu Mureș – Ungheni figurează în Master Planul de Transporturi, Guvernul pledează pentru realizarea autostrăzii prin parteneriat public privat. În turneul recent din țările arabe, premierul Viorica Dăncilă a prezentat proiectele pe care Guvernul vrea să le realizeze în parteneriat public-privat. Printre aceste proiecte apare și o autostradă de la Târgu Neamț la Suceava și mai departe spre granița cu Ucraina. Acest tronson este legat de Guvern de bucata de la Tg Neamț – Iași – Ungheni, parte din A8.
Pe de altă parte, ministerul Transporturilor, condus de Lucian Șova (PSD) are în lucru o analiză din care reiese că ar putea renunța la A8, pentru a conecta Moldova prin A13, autrostrada Brașov-Bacău. Pe motiv că doar sectorul Târgu-Neamț – Mureș ar costa șapte miliarde de euro, Ministerul Transporturilor pledează pentru varianta Brașov-Bacău.
Mesajul ALDE
Proiectul de lege a fost iniţiat în luna mai a anului trecut de un grup de 71 de parlamentari de la toate partidele politice, cu excepţia ALDE.
Acum, însă, ALDE încearcă să puncteze la capitolul imagine, în dauna Ministerului Transporturilor, condus de un social-democrat. Vicepreşedintele ALDE Varujan Vosganian a anunţat, ieri, în plen, că parlamentarii liberal-democraţi din Moldova nu vor vota legea bugetului de stat pe 2019 dacă în proiect nu este inclusă finanţarea pentru Autostrada Unirii. „Eu nu fac ameninţări, dar pentru parlamentarii ALDE din Moldova, prezenţa acestui obiectiv în legea bugetului este o condiţie obligatorie ca noi să votăm legea bugetului pe 2019”, a declarat Varujan Vosganian.
Acesta a adăugat că din punctul său de vedere, aceeaşi opinie o au şi ceilalţi parlamentari din Moldova care sunt la alte partide. Vosganian a precizat că deşi guvernul măreşte salariile şi pensiile, opinia publică a început să judece guvernările „după kilometrul de autostradă”. „Vă previn că, fără să fie o psihoză, opinia publică a început să judece totul după kilometrul de autostradă”, a indicat acesta.
