UPDATE 14:30 Nouă deputaţi ai minorităţilor naţionale au votat, miercuri, pentru adoptarea Codului penal, care a trecut cu două voturi în plus faţă de minimum necesar de plenul Camerei, forul decizional.
Cei două deputaţi ai minorităţilor care au votat ”pentru” sunt: Adnagi Slavoliub, Csokany Petronela-Mihaela, Furic Iarco, Ibram Iusein, Ignat Miron, Popescu Mariana-Venera, Stoica Bogdan-Alin, Vasile Daniel şi Vexler Silviu.
De asemenea, deputatul PMP Adrian Mocanu a votat ”pentru”, iar Eugen Tomac a anunţat excluderea acestuia din partid.
Restul voturilor ”pentru” au aparţinut PSD şi ALDE.
PNL, USR şi PMP, cu excepţia lui Mocanu, au votat ”împotrivă”, iar UDMR s-a abţinut de la vot.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat, miercuri, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Legea a fost adoptată cu 167 de voturi ”pentru”, 97 de voturi “împotrivă” şi 19 abţineri, în condiţiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile.
UPDATE 13.48 Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul care aduce modificări la Codul penal, cu 167 de voturi pentru 97 împotrivă, 19 abţineri, în calitate de for decizional, după ce marţi iniţiativa a trecut de Senat.
UPDATE 13.36 Pambuccian, către un ales USR: Niciodată să nu mai ameninţaţi grupul acesta în vreun fel
Varujan Pambuccian, liderul Grupului Minorităţilor, a avut o ieşire nervoasă de la tribuna Camerei Deputaţilor, după ce Tudor Benga de la USR i-a transmis că dacă modificările Codului Penal trec cu ajutorul minorităţilor, vor fi acuzaţi că se vând, Pambuccian afirmând că nu permite aşa ceva.
Tudor Benga: Dacă această oroare a Codului penal va trece cu votul minorităţilor, vor veni oameni să spună nu vă vindeţi pe 30 de arginţi.
Varujan Pambuccian: Niciodată să nu mai faceţi aşa ceva. Puteţi convinge un om ca mine, care nu a votat codurile să le voteze pentru tocmai ce aţi făcut adineauri. Niciodată să nu mai încercaţi să ameninţaţi grupul acesta în vreun fel. Sper că nu mai e nevoie să intervin vreodată pe tema asta. Faptul că există grupuri mari şi grupuri mici, nu înseamnă că grupurile mici trebuie să fie ameninţate.
Revenit la tribună să spună că nu a ameninţat pe nimeni, Benga a avut parte de o nouă replică din partea liderului minorităţilor.
Varujan Pambuccian: A mai făcut cineva aşa ceva şi i-a părut rău, credeţi-mă. Nu cred că e bine să insistaţi. Eroarea e umană, a persista nu e înţelept.
UPDATE 12:44 Parlamentarii PSD se reunesc miercuri în şedinţă, la sala grupului din Camera Deputaţilor, înaintea votului final la proiectul de modificare a Codului penal.
Potrivit unor surse, la şedinţă se va face prezenţa parlamentarilor partidului, având în vedere că UDMR nu va susţine proiectul Codului penal.
La dezbaterea pe articole, liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, a arătat că, în cazul în care amendamentele propuse de Uniune nu vor fi adoptate, parlamentarii formaţiunii nu vor susţine proiectul. “Ieri, în comisia de specialitate, am depus un set de amendamente care credem că este nevoie să fie adoptate ca şi Codul penal să fie în concordanţă cu deciziile CCR. Sperăm ca aceste amendamente (…) să fie adoptate în plen pentru că altfel nu avem cum să susţinem adoptarea finală a Codului penal”, a spus Attila Korodi în plen.
În aceste condiţii, majoritatea parlamentară PSD – ALDE ar putea să nu întrunească voturile necesare pentru a fi adoptat proiectul Codului penal.
Plenul Camerei Deputaţilor a votat miercuri pe articole modificările la Codul penal, fiind votat raportul Comisiei parlamentare speciale pentru elaborarea legilor Justiţiei, care a dat în urmă cu o zi vot favorabil la forma adoptată de Senat, cu unele modificări tehnice.
Niciun amendament nu a fost acceptat în plen.
UPDATE 11.50 Abuzul în serviciu a trecut în forma adoptată în comisie
Abuzul în serviciu a trecut în Camera Deputaţilor în forma adoptată în comisie, urmând ca miercuri să se dea vot pe întregul pachet de modificări la Codul Penal. Propunerile PNL, USR şi UDMR de respingere au primit vot negativ.
“Timp de 9 luni am dezbătul legile justiţiei, Codul penal, de procedură penală în comisia specială şi până în ziua de ieri, deşi PSD urma să modifice acest articol, nu ne-a pus la dispoziţie niciun text. Şi alaltăieri a trecut pe repede înainte un text aşa cum şi l-au dorit, dezincriminat partial. Doar dânşii şi noi toţi ştim de ce îi preocupă abuzul în serviciu. Amendamentul nostrum este unul formulat încă de toamna trecută, respect întrutotul decizia CCR şi toate condiţiile care sunt impuse de tratatele internaţionale, de Convenţia de la New York. Am introdus ca încălcare să fie ca urmare a unei OUG sau OG”, a declarat Ioan Cupşa, deputat PNL.
“Exact amendamentul este unul cu numărul 63. O să vedeţi că şi în cazul nostru, amendamentul nostru ne trimite la încălcare unei legi, OG sau OUG care provoacă o pagubă material, lăsând la latitudinea judecătorului să analizeze gravitatea faptei. Totodată, menţine pedeapsa de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi”, a afrimat Marton Arpad, deputat UDMR
“CCR a vorbit de un prag, nu de un zid. Nu a spus Parlamentul să pună un zid pentru abuzul în serviciu şi să nu se mai răspundă în 99% dintre cazuri”, a spus şi deputatul Ion Stelian.
UDMR, PNL şi USR au cerut respingerea modificărilor la abuzul în serviciu, dar iniţiativa partidelor din Opoziţie a primit vot de respingere.
Articolul a fost votat în forma din comisie cu 118 pentru şi 90 impotrivă.
Potrivit modificărilor, la articolul 297, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art.297.- (1) Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”
UPDATE: Liderul grupului PNL de la Camera Deputaţilor, Raluca Turcan, a solicitat scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului.
“PNL vă solicită să scoateţi de pe ordinea de zi de astăzi proiectul de lege referitor la Codul penal întrucât sunt încălcate dispoziţiile regulamentare referitoare la punerea la dipoziţia parlamentarilor în vederea dezbaterii a acestui raport cu cel puţin 24 de ore înainte. Ţin să vă menţionez ca argument în plus pentru a vă decide să votaţi în favoarea propunerii PNL că dezbaterile în Comisia specială de modificare a legilor Justiţiei pe Codul penal s-au încheiat aseară, la o oră destul de târzie, nu au avut timp colegii să vadă tot raportul elaborat de comisie şi, din nefericire, dacă astăzi, în stilul care caracterizează în ultima perioadă dezbaterea din Camera Deputaţilor, acest proiect de lege nu va fi dezbătut consistent, temeinic, în bună cunoştinţă de cauză, riscăm să aruncăm ţara în haos şi să o punem la dispoziţia infractorilor şi corupţilor”, a spus Turcan.
Propunerea liberalilor a fost respinsă, înregistrându-se 92 de voturi “împotrivă” şi 50 “pentru”.
UPDATE: Deputatul USR Stelian Ion a solicitat retrimiterea la comisie a acestui proiect, dar şi această propunere a fost respinsă la vot.
“Vreau să vă invoc un alt articol din Regulament, acest raport trebuie depus cu cel puţin 2 zile înainte de a fi dezbătut în plen, în cazul procedurii de urgenţă. Pe de altă parte, ieri s-a stabilit şedinţa Comisiei speciale cu încălcarea termenului de 24 de ore care este prevăzută în Regulament. Eu înţeleg că vă grăbiţi, dar trebuie să vă grăbiţi respectând legea şi respectând regulamentele. Pe de altă parte, invoc faptul că în raportul pe care l-am primit în urmă cu o oră şi jumătate se inserează anumite greşeli cu privire la amendamentele propuse de USR, am identificat cel puţin două greşeli şi lucrul ăsta trebuie corectat în Comisia specială. (…) Propun să trimitem la Comisia specială acest raport pentru îndreptarea greşelilor”, a cerut Stelian Ion.
UPDATE: După ce şi această propunere a fost respinsă de plen, Raluca Turcan a venit la tribună cu o eşarfă neagră şi a spus: “Puteţi să îl consideraţi ca doliu pentru democraţia românească dacă astăzi veţi reuşi să daţi votul final”.
Cu toate acestea, propunerea USR a fost respinsă cu 64 pentru şi 119 impotrivă.
“Am zis şi eu ca lider de grup, a spus şi preşedintele UDMR, că toate deciziile CCR privind prezumţia de nevinovăţie să fie introduse în legislaţia românească, pentru că altfel drepturile fundamentale ale omului sunt lezate în România. Ieri am depus amendamente care credem că trebuie să fie adoptate. Sperăm ca aceste amendamente, care, chiar dacă au fost respinse în Comisie, să fie adoptate în plen, pentru că altfel nu avem cum să susţinem proiectul final”, a declarat Korodi Attila, liderul deputaţilor UDMR.
Până la ora transmiterii ştirii, toate amendamentele depuse de Opoziţie au fost repsinse de plenul Camerei Deputaţilor.
UPDATE: Iordache: Veţi ataca la CCR, dar asta nu vă dă dreptate/ Stelian: Modificaţi Codul pentru Dragnea
Florin Iordache, preşedinte al comisiei speciale pentru legile justiţiei, a declarat miercuri că un simplu atac la CCR al modificărilor Codului Penal nu înseamnă că Opoziţia are dreptate, în timp ce alesul USR Ion Stelian a acuzat că modificările sunt cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea.
“Am o precizare pentru că au fost foarte multe manipulări şi dezinformare. Suntem la capăt de drum, pe care ni l-am asumat, iar legile justiţiei, ultima dintre ele 304/2004 va fi respinsă cred azi de CCR şi iată că sunt aproape să fie promulgate de preşedinte. Arătaţi-mi un singur articol care afectează independenţa. N-aţi reuşit să o faceţi. Legile Justiţiei vor fi promulgate în următoarele două săptămâni definitiv. Acum în ceea ce priveşte Codul penal, veţi ataca şi acest Cod, dar asta nu înseamnă că dacă îl atacaţi aveţi dreptate. Am considerat că modificarea Codului penal este necesară, la fel şi Codul de procedură penală. Este vorba de 70 de articole, nu de câteva sute, pentru informarea dvs corectă, iar ele sunt în concordanţă cu directivele UE. A existat o mare manipulare, dar cei care au încălcat legea vor răspunde. Dacă cineva este vinovat să meargă în faţa instanţei pe nişte dosare reale şi nu pe nişte dosare create pentru reglarea de conturi. Vrem să revenim la normalitate în România”, a declarat Florin Iordache, preşedintele comisiei care s-a ocupat de modificările legilor justiţiei.
Şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor a început de la ora 10.00, iar primul punct de pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
După dezbaterile de miercuri, legea urma să intre joi la votul final în procedură de urgenţă, iar apoi să meargă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Coaliția a devenasat termenul, iar votul final se va da miercuri, în jurul orei 13.00.
Marţi, proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat de plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 74 de voturi “pentru”, 28 de voturi “împotrivă şi nouă abţineri, după o şedinţă tensionată, în care opoziţia a încercat să lase puterea fără cvorum, însă acest lucru nu a fost posibil deoarece senatorii UDMR au venit în sală pentru ca şedinţa să poată continua.
Senatorul PNL Alina Gorghiu a declarat, în timpul dezbaterilor, că aceste modificări nu reprezintă decât “ambiţia absurdă a unui singur om”, iar senatorul USR Nicu Fălcoi a afirmat că “PSD a inventat un nou mod de a fura”. De asemenea, senatorul UDMR Attila Cseke a criticat faptul că deciziile CCR au fost transpuse abia acum în legislaţia penală şi a spus că UDMR nu este de acord cu abrogarea articolului privind la neglijenţa în serviciu şi nici cu unele modificări aduse articolului privind abuzul în serviciu. Senatorul PSD Şerban Nicolae, unul dintre iniţiatorii modificării Codului, a susţinut că majoritatea amendamentelor adoptate provin de la CSM şi asociaţiile profesionale, afirmând că nu crede că judecătorii au vreo vină în faptul că “Parlamentul a întârziat nepermis de mult elaborarea acestor norme”.
După votul din Senat, Comisia specială pentru legile Justiţiei condusă de deputatul PSD Florin Iordache s-a întrunit din nou şi a dat raport de admitere la modificările aduse Codului penal, necesar înainte de dezbaterea legii în Camera Deputaţilor. Legea nu a suferit modificări majore faţă de forma adoptată de Senat, fiind respinse amendamentele PNL şi USR, dar şi un amendament propus de UDMR pentru redefinirea infracţiunii de abuz în serviciu.
O nouă manifestaţie anunţată pentru miercuri seară în Piaţa Victoriei: Ziua Decisivă pentru Romania! Protest, nu plimbare!
Un nou protest faţă de modificările Codului penal este anunţat în Piaţa Victoriei din Capitală de la ora 19.00, sub sloganul “Ziua Decisivă pentru Romania! Protest, nu plimbare!”.
“Mâine, 4 iulie, este ziua decisivă! Mâine, se votează în Camera Deputaţilor Codul Penal! Camera Deputaţilor este for decizional, deci după acest vot, merge la promulgare la Preşedinte! Nu putem să mai protestăm cu luminiţe, copilaşi, flori, etc, deoarece: Corupţia Ucide din nou! Ieri noapte (2-3 iulie), tânărul Călin Farcaş, care a strâns 200.000 euro pentru operaţie, a murit din cauza acestui sistem corupt; Codul Penal şi Codul de Procedura Penală au trecut/trec de Parlament şi merg la preşedinte spre promulgare; Datorită Guvernului României (PSD-ALDE), Roşia Montană a fost scoasă de pe lista de patrimoniu UNESCO”, este anunţul de pe pagina de Facebook a evenimentului.
Marţi seară, în Piaţa Victoriei au protestat câteva sute de persoane.
Cele mai importante modificări aduse Codului penal
Comisia Iordache a adoptat luni modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II. În timpul dezbaterilor, deputatul PSD Oana Florea a propus abrogarea infraţiunii de abuz în serviciu.
De asemenea, comisia specială a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat. Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.
“Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”, se arată în amendamentul PSD adoptat de Comisie.
Forma actuală a abuzului în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepseşte penal: “Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, scrie în actuala formă a infracţunii de abuz în serviciu din Codul penal”.
De asemenea Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a eliminat din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern. Astfel, la propunerea PSD, a fost adoptat un amendament conform căruia alineatul 3 al articolului 297 (privind abuzul în serviciu) stabileşte: ”Dispozitivele alineatelor (1) şi (2) nu se aplică în cazul elaborării, emiterii sau aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern”.
În plus, comisia a adoptat un alt amendament al PSD prin care introduce alineate noi la articolul 308 din Codul penal, prin care, dacă se achită prejudiciul, se reduc la jumătate pedepsele pentru infracţiuni de corupţie.
”(3) Dacă infracţiunile prevăzute la art. 295 şi 297-300 au produs un prejudiciu material, iar făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, limitele prevăzute la alin. (2) se reduc la jumătate. (4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de alin. (1), indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceştia”, prevede amendamentul adoptat.
Comisia specială a mai decis abrogarea articolului 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu. Propunerea a venit din partea PSD şi a fost adoptată cu 12 voturi “pentru” şi două abţineri. “Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”, prevede articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu, abrogată de Comisie.
Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a decis şi modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.
“Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare”, potrivit amendamentului propus de CSM şi preluat de PSD.
În forma actuală a articolului 367 din Codul penal, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.
Comisia a modificat şi termenele de prescripţie, printr-un amendament al senatorului ALDE Steluţa Cătăniciu. Alineatul (1) al articolului 154 a fost modificat astfel: “(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt: a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani; b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; c) 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani; d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani; e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda”.
De asemenea, la propunerea Ministerului Justiţiei, comisia a modificat şi articolul 112 indice 1 privind confiscarea extinsă: “Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea, în baza elementelor de fapt şi a probelor administrate, că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei”.
Joi, Comisia Iordache a votat aproximativ 100 de amendamente. Astfel, comisia a abrogat literele d) şi g) din articolul 112 indice 1 din Codul penal, în sensul că pentru spălarea banilor sau constituirea unui grup infracţional nu se mai dispune confiscarea extinsă. Un alt amendament prevede reducerea tuturor termenelor din Codul penal pentru acordarea liberării condiţionate. Pentru pedepsele mai mici de 10 ani, liberarea condiţionată se dispune după executarea a jumătate din durată, iar pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani, liberarea se dispune după executarea a doar unei treimi din durata pedepsei.
Un alt amendament adoptat de Comisia Iordache, la propunerea Forumului Judecătorilor, prevede că se oferă circumstanţe atenuante dacă este acoperit integral prejudiciului material cauzat prin infracţiune, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanţă într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. De asemenea, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă în integralitate, neputându-se combina prevederi din legi succesive, prevede un alt amendament adoptat de comisie.
Săptămâna trecută, comisia a decis că fostul soţ este membru de familie. Astfel, la articolul 177, prin membu de familie se înţelege soţul sau fostul soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii. În forma actuală, prin membru de familie, potrivit Codului penal, se înţelege soţ sau persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.
