Guvernul de la Budapesta a organizat, în anul 2020, un ciclu de acțiuni dedicate “comemorării dictatului de la Trianon”.
După cum se știe, exact acum o sută de ani, la 4 iunie 1920, Tratatul de la Trianon (Franța) este cel care a fixat granițele Ungariei, iar una dintre prevederile lui a fost recunoașterea internațională a apartenenței Transilvaniei la România – conform deciziei care fusese luată la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918.
Ceea ce pentru România a devenit Ziua Națională, în Ungaria este socotit un prilej de comemorare, întrucât Ungaria consideră că prin Tratatul de la Trianon a pierdut două treimi din teritoriul ei. În acest context, Agenția de presă oficială ungară MTI anunța, fix pentru ziua de 4 iunie 2020, că “în Transilvania, vor bate clopotele bisericilor istorice maghiare, joi după-amiază, de la ora 17.30, cu ocazia Centenarului Dictatului de la Trianon, iar în acelaşi timp, în multe locuri vor fi depuneri de coroane cu participarea unui număr restrâns de persoane”.
Tot potrivit agenției MTI, “Biroul de presă al UDMR a transmis că politicienii Uniunii vor participa la comemorări, depuneri de coroane şi vor organiza evenimente împreună cu aşezările înfrăţite. La evenimente vor participa grupuri cu număr limitat de persoane şi se vor respecta cu stricteţe măsurile epidemiologice. Unele evenimente se vor desfăşura doar în spaţiul online. Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, va participa la o comemorare cu depunere de coroane la Şumuleu Ciuc”.
Cel mai important moment politic care putea fi legat de marcarea momentului 4 iunie a fost însă dezamorsat prin faimoasa declarație a președintelui Klaus Iohannis, de la începutul lunii trecute.
Declarația președintelui Iohannis s-a referit, în egală măsură, la premierul Orban de la Budapesta și la Marcel Ciolacu, liderul PSD. Iohannis a susținut că între PSD, UDMR și guvernul Ungariei ar exista o complicitate pentru a obține autonomia unor regiuni din Transilvania, zone pe care maghiarii le denumesc “Ținutul secuiesc”.
IMPLICAȚIE
Liderii UDMR regretă apartenența la România
Oficiali ai UDMR, în frunte cu președintele Kelemen Hunor, sunt așteptați la o serie de acțiuni de comemorare care sunt organizate în localitățile cu populație majoritar maghiară din Transilvania.
În schimb, nu s-a anunțat prezența unor oficiali ai Guvernului de la Budapesta la acțiunile dedicate zilei de 4 iunie de pe teritoriul României.
“Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, va participa la o comemorare cu depunere de coroane la Şumuleu Ciuc”
Agenția de presă MTI
NEGOCIERI Declarație politică sau risc de securitate?
PSD, UDMR și Guvernul de la Budapesta
Președintele Iohannis a susținut că PSD, UDMR și Guvernul Ungariei colaborează pentru a obține autonomia Ardealului.
“Jó napot kívánok, PSD! Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor. Jó napot, Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orbán, în schimbul acestei înțelegeri?”, s-a întrebat, într-o declarație televizată, președintele Klaus Iohannis.
Din partea Guvernului de la Budapesta a apărut inițial un mesaj conciliant al premierului Viktor Orbán. Ulterior însă, același Viktor Orbán a postat pe contul său de Facebook o hartă a Ungariei Mari, care includea și Ungaria, hartă însoțită de textul “Un examen istoric”.
Premierul României, Ludovic Orban, a reacționat și el cu un comentariu ironic la adresa lui Viktor Orban: “Vrabia mălai visează!”. Invitat de un jurnalist să ofere un comentariu mai serios pe acest subiect, Ludovic Orban a răspuns că Ardealul este „un subiect intangibil”.
Ciolacu ar fi disculpat de SRI și SIE
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că, la solicitarea lui, SRI și SIE i-ar fi răspuns că nu există niciun dosar legat de vreun complot privind autonomia Ardealului în care să apară numele lui. Marcel Ciolacu a susținut că SRI și SIE i-au răspuns că nu se confirmă acuzațiile lansate de președintele Iohannis împotriva lui.
Un detaliu interesant este acela că la informările elaborate de SRI și SIE ar trebui să aibă acces atât Klaus Iohannis, în calitate de șef al statului, cât și Marcel Ciolacu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților.
