Subiectul fusese pe agenda CCR și miercuri, când judecătorii au decis prima amânare. Cererea a fost depusă în 22 martie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu cu probleme medicale, i-a delegat atribuţiile de președinte al Camerei Deputaților. În ședința de miercuri a CCR, Florin Iordache și șefa instanței supreme, Cristina Tarcea, și-au susținut punctele de vedere. Iordache a susținut în fața judecătorilor constituționali că Înalta Curte a refuzat să aplice legea 78/2000 și să constituie completuri specializate pe corupție și că ”a sfidat Parlamentul și a încălcat statul de drept”.
La rândul său, șefa instanței supreme, Cristina Tarcea, a spus că toate completurile au fost specializate în corupție și că instituției i se cere acum ”să pună cu mâna” judecătorii. Ea a mai spus că în fiecare an, începând cu 2005, toate completurile de la secția penală au fost specializate în fapte de corupție. De asemenea, Cristina Tarcea a spus că în ultimii 15 ani au fost soluţionate de instanţa supremă 170 de dosare care intră sub incidenţa Legii 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Ce dosare sunt afectate
Amânarea CCR va influența dosarul lui Liviu Dragnea, care ar fi avut nevoie de o decizie înainte de 15 aprilie, când dosarul liderului PSD este judecat de un complet de cinci judecători. O spune chiar avocatul lui Liviu Dragnea, Adrian Toni Neașcu, care afirmă că va cere amânarea judecății până la pronunțarea CCR. El a susținut că o decizie a CCR de constatare a unui conflict constituțional ar avea efect doar asupra dosarelor soluționate de completurile de trei și aflate încă în curs de judecare, în apel, așa cum este și dosarul lui Liviu Dragnea. Potrivit avocatului, există doar în jur de zece astfel de dosare.
”Dacă CCR pronunță o hotărâre de constatare a conflictului constituțional, așa cum s-a cerut, aceasta va avea efect doar asupra dosarelor care se află încă în apel și au fost soluționate de completurile de trei în fond. Înseamnă un număr foarte mic de dosare – în jur de zece. Efectul direct este influențarea acestui număr mic de dosare. Doar dacă Guvernul sau Parlamentul ar da o ordonanță, respectiv o lege care să modifice cadrul legislativ actual, doar atunci s-ar pune probleme și celorlalte dosare de corupție cu decizie definitivă”, a declarat avocatul, citat de hotnews.ro. Cu alte cuvinte, o decizie CCR ar afecta doar zece dosare, în timp ce un act normativ al Guvernului ar afecta cele 170 de dosare invocate de Tarcea.
Ce se judecă pe 15 aprilie
În 21 iunie 2018, un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul ce viza angajarea fictivă a două angajate – Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica – la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman.
Peste câteva zile, adică în 15 aprilie, este ultimul termen în procesul lui Liviu Dragnea, în fața completului de cinci judecători. După această dată, instanța rămâne în pronunțare, adică sentința definitivă ar urma să fie dată cel târziu în luna mai. Tot la termenul de luni, completul de cinci se va pronunţa asupra aceleiaşi speţe, a completelor de trei judecători, în contextul în care avocaţii lui Dragnea au cerut instanţei anularea condamnării dată de primul complet. În această privinţă, jurisprudenţa ÎCCJ este destul de clară, existând alte două speţe identice, respinse de judecătorii Curţii Supreme.
Fără OUG de la Guvern
În paralel, este exclusă și varianta unei ordonanțe de urgență privind completurile, în urma refuzului ministrului Justiției, Tudorel Toader. Acesta a spus că pentru modificarea Codurilor calea de urmat este procedura parlamentară și că ”în procedură de urgenţă o lege poate fi adoptată mai rapid decât printr-o Ordonanţă de urgenţă”.
