Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis o scrisoare autorităţilor române în care avertizează cu un mecanism mai dur decât Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV)

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis o scrisoare autorităţilor române în care avertizează cu un mecanism mai dur decât Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV)

CE amenință România cu ”opțiunea nucleară”. Pașii care pot duce la pierderea dreptului de vot

Prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, i-a avertizat pe oficialii români că executivul european va declanșa o procedură preliminară activării articolului 7 din Tratatul UE (”opțiunea nucleară”) în cazul României dacă modificările la codurile penale vor intra în vigoare.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis o scrisoare autorităţilor române în care avertizează cu un mecanism mai dur decât Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), dacă modificările aduse codurilor penale intră in vigoare. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas,  a confirmat scrisoarea transmisă de prim-vicepreședintele CE, arătând că pașii înapoi făcuți de autoritățile române prin modificarea Codurilor penale vor putea determina declanșarea ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru Statul de Drept), o procedură și mai dură decât Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

Frans Timmermans precizează, în scrisoarea transmisă autorităţilor române, că reprezentanţii Comisiei Europene au fost nevoiţi să revină în ultimele luni, la intervale frecvente, la chestiunea evoluţiilor privind statul de drept în România.

”Din nefericire, evoluţiile recente din România au agravat şi mai mult problemele existente privind respectarea statului de drept. Amendamentele adoptate de Parlamentul României la 24 aprilie 2019 la Codul penal român, Codul de procedură penală şi Legea specială privind corupţia adaugă la aceste preocupări. Aceste prevederi riscă să creeze o situaţie de impunitate de facto pentru infracţiuni, inclusiv infracţiuni de corupţie”, se arată în scrisoarea transmisă de prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Scrisoarea este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea şi premierului Viorica Dăncilă.

 

Scrisoarea lui Timmermans

Potrivit sursei citate, Comisia Europeană va declanşa „Rule of law Framework”, proces care va înlocui pentru un timp MCV, dacă ţara noastră adoptă alţi paşi negativi în domeniul judiciar, precum promulgarea ultimelor modificări aduse codurilor penale. „Acest proces – care prevede un dialog pentru a corecta preocupările şi a evita activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene – va înlocui pentru un timp procesul MCV. Criteriile şi recomandările relevante din MCV vor fi analizate în cadrul Rule of law Framework. Desigur, România rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin şi într-un mod satisfăcător”, se mai arată în scrisoare.

Frans Timmermans arată, în scrisoare, că, în pofida eforturilor, multe preocupări au fost ignorate în actele adoptate şi rămân valabile. ”Dacă se adaugă apariția secției speciale pentru anchetarea magistraților și cu activitatea recentă a Inspecției Judiciare, rezultatul este înspăimântător pentru magistrați din punct de vedere a independenței lor”, se menționează în document. ”În ce privește lupta efectivă împotriva criminalității, există un trend clar de subminare a autorităților, în special Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție, esențiale în lupta împotriva corupției. Acest trend indică lipsa unei colaborări corecte între instituțiile statului, afectând eficiența și independența sistemului judiciar”, susține oficialul european.

 

Problemele din Codul penal

Oficialul european face referire și recentele modificări ale Codului Penal,  inclusiv la reducerea termenelor de prescripţie: pentru infracţiunile care fac obiectul unei pedepse între 10 şi 20 de ani, şi între 5 şi 10 ani, perioada până la condamnare definitivă ar fi, în principiu, redusă cu doi ani. Acest amendament poate duce, potrivit prim-vicepreşedintelui CE, în multe cazuri, la atingerea perioadei de prescripţie înainte ca ultima instanţă să aibă posibilitatea de a judeca cazul. Aceasta înseamnă că multe infracţiuni pot rămâne nepedepsite, inclusiv infracţiuni care, în conformitate cu legislaţia UE, ar trebui pedepsite în mod efectiv cu sancţiuni penale, proporţionale şi cu efect de descurajare (cum ar fi falsificarea de bani, abuz de piaţă sau pornografie infantilă).

Oficialul european face referire și la reducerea pedepselor pentru anumite infracţiuni în poziţii publice, cum ar fi abuzul în serviciu: Amendamentul prevede că, înainte de judecată, în cazurile în care suspectul dă înapoi beneficiul material primit, în contextul anumitor infracţiuni de corupţie, perioada de condamnare la închisoare să fie redusă la jumătate. Acest lucru va avea un impact, spune Timmermans, asupra duratei pedepsei cu închisoarea în astfel de cazuri şi, în ultimă instanţă, asupra efectului disuasiv al dispoziţiilor penale care stau la baza acesteia.

Documentul face referire și la introducerea unui prag ridicat pentru intenţia directă în cazul anumitor infracţiuni: intenţia directă necesară «trebuie să fie evidentă dincolo de orice îndoială». Introducerea unui grad atât strict de intenţie ar putea afecta lupta împotriva infracţiunilor grave şi poate duce la impunitate, se afirmă în scrisoare.

 

Etapele sancțiunilor

”Rule of law Framework” este o procedură înființată de Comisia Europeană în 2014 cu scopul de a contracara amenințările la adresa statului de drept care au caracter sistemic. Procesul este constituit din trei etape: o evaluare a Comisiei, o recomandare a Comisiei și urmărirea aplicării recomandării de către statul membru vizat. Dacă statul respectiv nu aplică recomandarea Comisiei Europene, se trece la activarea articolului 7, așa-numita ”opțiune nucleară”.

Articolul 7 din Tratatul UE este cea mai dură sancțiune politică pentru un stat membru UE și înseamnă suspendarea dreptului de vot al respectivei țări în Consiliul UE. Pâna acum, Comisia a inițiat această procedură doar în cazul Poloniei, iar în cazul Ungariei cererea de inițiere a venit de la Parlamentul European. Totuși, declanșarea Articolului 7 se poate face doar cu unanimitatea statelor membre.

Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, prevede o procedură prin care statele membre își pot pierde anumite drepturi.  „La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru”, este primul pas al procedurii. ”Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene şi cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existenţa unei încălcări grave şi persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-şi prezinte observaţiile”, mai prevede Tratatul. În cazul în care a fost făcută această constatare ”Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru”. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide ulterior să modifice sau să revoce măsurile luate ca răspuns la modificarea situaţiei care l-a determinat să impună măsurile respective.

Comentarii

loading...