Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ce rezolvă președintele cu un referendum în ziua euroalegerilor?

Ce rezolvă președintele cu un referendum în ziua euroalegerilor?

Ce rezolvă președintele cu un referendum în ziua euroalegerilor?

Președintele Klaus Iohannis a repus pe tapet posibilitatea organizării unui referendum pe justiție, pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare. Un astfel de referendum are caracter consultativ, dar CCR a stabilit că Parlamentul nu poate trece peste voința electoratului.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Un anunț al președintelui Klaus Iohannis, făcut cu jumătate de gură, a aruncat în aer scena politică. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este „aproape hotărât” să convoace referendum în ziua alegerilor europarlamentare, 26 mai, spunând că este „aproape hotărât”, pentru că este nevoie de o analiză profundă, care la Cotroceni a început.

Preşedintele a fost întrebat, la o dezbatere organizată de Festivalul OneWorld, ce garanţii puteam avea că referendumul pe justiţie va avea loc curând. „Garanţia pot fi doar eu, că preşedintele convoacă referendumul”, a răspuns preşedintele, precizând că nu a vrut să convoace un referendum doar ca să se afle în treabă şi să nu fie cvorum. „Am început să analizez împreună cu echipa mea de la Cotroceni cum ar fi dacă aş convoca un referendum fix pentru data alegerilor europarlamentare. La început am fost relativ puţini entuziaşti pentru ideea asta, eu şi încă doi-trei, dar am reuşit să conving mai mulţi că trebuie să judecăm foarte, foarte bine. Lucrăm deja intens la asta, analizăm variantele, datele, partea legală şi aşa mai departe”, a precizat Klaus Iohannis.

 

Referendum consulativ

”Nu vreau să fac eu un referendum pentru ceva anume. Dacă fac referendum, atunci vreau să am parteneri nu numai partidele, probabil mai mult din opoziţie, vreau să am parteneri şi societatea civilă, românii care îşi doresc să dea un semnal clar. De o săptămână încoace lucrăm foarte, foarte intens. I-am rugat pe cei din echipa mea să-mi propună mâine-poimâine un prim draft de agendă, care va presupune şi o întâlnire cu câţiva reprezentanţi foarte hotărâţi din societatea civilă”, a adăugat el.
Preşedintele a mai spus că un referendum nu poate să producă o lege, însă poate să exprime atitudinea naţiunii. „Şi asta vreau. Îmi doresc ca naţiunea română să spună clar dacă tolerează corupţia şi corupţia care schimbă legi ca să scape sau să tragem linie şi să spunem: atât”, a explicat Iohannis.
Potrivit Constituției, președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să își exprime voința prin referendum cu privire la probleme de interes național. Pentru ca referendum să fie valabil, legea prevede un cvorum de 30%. Spre deosebire de referendumurile privind modificarea Constituţiei sau demiterea preşedintelui ţării, pentru cele consultative privind teme de interes naţional, aşa cum este cel pe care l-ar putea convoca preşedintele Klaus Iohannis, legea 3/2000 privind referendumul nu prevede explicit faptul că rezultatele sale sunt obligatoriu de pus în aplicare de legiuitori.


Miza politică

Cu toate acestea, o decizie a Curţii Constituţionale din 2012 menționează că Parlamentul sau Guvernul nu pot să emită legi şi norme care să contravină voinţei populare exprimate la un astfel de referendum, acest lucru încălcând Constituţia României. Atunci, a fost invocat referendumul organizat de Traian Băsescu în 2009, unde peste 83% din cei prezenţi la vot au cerut parlament unicameral şi reducerea numărului parlamentarilor la 300. Rezultatul referendumului nu a fost pus până în prezent în aplicare, însă USL intenţiona în 2012 să modifice legea alegerilor parlamentare şi a celor locale, într-un sens care, printre alte efecte, ar fi dus la creşterea numărului de parlamentari, deci ar fi contrazis referendumul din 2009.

Însă, pentru Klaus Iohannis organizarea unui astfel de referendum ar putea fi o formă de presiune la adresa Guvernului, în încercarea de a stopa adoptarea unor ordonanțe de urgență pe tema justiției. În planurile Guvernului PSD, acestea ar urma să vizeze completurile de judecată, protocoalele dar și modificarea Codului penal. Pe de altă parte, suprapunerea discuțiilor despre situația din justiție cu campania pentru alegerile europarlamentare ar avea darul să dezavantajeze PSD, partidul care a operat cele mai multe modificări pe această temă.Totuși, șeful statului are motive să ezite. De un referendum pe această temă ar putea profita cel mai mult alianța dintre USR și PLUS, legitimându-l pe Dacian Cioloș, un posibil contracandidat al lui Klaus Iohannis la prezidențiale.

 


Ironii și critici din partea PSD

Cum era de așteptat, partidele din coaliția de guvernare au formulat critici la adresa președintelui. Purtătorul de cuvânt al PSD, Lia Olguța Vasilescu a preferat un comentariu ironic. „Eu zic să-l lăsăm pe preşedinte să şadă şi să cujete liniştit, aşa cum cujetă dumnealui de fiecare dată. Nu avem ce să comentăm deocamdată, pentru că e, aşa cum aţi spus şi dvs, aproape hotărât, aşteptăm să fie în sfârşit bărbat hotărât, să vină să spună care este întrebarea pentru acest referendum şi abia atunci vom comenta. Deocamdată, nu avem ce să comentăm, pentru că e lansată în spaţiul public încă o temă parazitară de dezbatere şi atât”, a declarat Olguţa Vasilescu.

La rândul său, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache (PSD) a fost ironic la adresa preşedintelui, spunând că, până termină de gândit Klaus Iohannis întrebarea pentru referendum, poate îi trece mandatul. „Aşteptăm întrebarea. Până termină de gândit poate trece mandatul. Preşedintele e în campanie şi susţine PNL, a ieşit preşedintele să le facă campanie. Deocamdată aşteptăm să termine de gândit. Poate mai gândeşte un an. Ce întrebare va adresa preşedintele nu pot să vă spun până nu termină de gândit”, a declarat Iordache.

Deputatul PSD Oana Florea a declarat miercuri în Parlament, referitor la posibilitatea ca preşedintele Iohannis să convoace referendum pe 26 mai, ar fi un moment ”total neinspirat”, motivând că discuţiile ar fi trebuit să se concentreze pe Uniunea Europeană, fiind alegeri europarlamentare.

Un referendum pe tema justiţiei concomitent cu alegerile europene ar parazita scrutinul din 26 mai, a declarat Daniel Barbu, candidat ALDE pentru Parlamentul European. „Ce s-ar putea pune în discuţie cu privire la statul de drept? Vedeţi, există o campanie veche şi cu accente propagandistice foarte ascuţite privitoare la tentativele de politizare a justiţiei. Nimic nu e mai politic decât să încurajezi întreaga societate să se pronunţe într-o chestiune privind justiţia. Justiţia trebuie făcută de profesionişti, potrivit legii (...). Sigur, face parte din atribuţiile lui. Acuma, cine a convocat referendumuri în România ultimelor decenii? Mareşalul Antonescu, Nicolae Ceauşescu şi Traian Băsescu. Dacă Klaus Iohannis vrea să intre în această galerie iliberală, e bine-venit”, a declarat Daniel Barbu.

 

Opinii diferite în PNL

PNL va susține orice decizie pe care președintele Klaus Iohannis în privința declanșării unui referendum pe justiție odată cu europarlamentarele, președintele PNL Ludovic Orban precizând că între liberali și șeful statului este un „parteneriat cunoscut și transparent”. În schimb, Alina Gorghiu (senator PNL) Senatoarea crede că un eventual referendum pe justiție nu ar rezolva nimic, juridic vorbind: ”Referendumul din punctul meu de vedere juridic n-ar putea să rezolve nimic. Toți suntem determinați să păstrăm această independență a sistemului judiciar și să menținem standardele europene în materie, mai puțin o mână de oameni care sunt la guvernare, dânșii știu acest lucru. Deci va trebui să găsim în opinia mea pârghii mult mai puternice, pentru a rezolva efectiv situația. La nivel de dorință a societății românești, care s-ar putea exprima evident și printr-un referendum, lucrurile sunt foarte clare și foarte limpezi”.

Comentarii

loading...