Aproape toți miniștrii au solicitat bugete mai mari pentru anul 2021 față de cele de care au dispus în anul 2020 și aproape toate aceste cereri au fost satisfăcute în momentul în care Guvernul a emis forma finală a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2021, a anunțat premierul Florin Cîțu într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria. Dar în schimbul acestor bani, premierul le cere membrilor Guvernului să demonstreze “performanţă” şi “eficienţă”. În mod special, premierul Cîțu, fost ministru de Finanțe, i-a criticat, sâmbătă, pe acei membri ai Cabinetului care și-au manifestat “o susţinere mai mare pentru subvenţii, pentru anumite companii cu pierderi, decât pentru investiţii” și care încă nu i-au prezentat programe de restructurare a companiilor de stat pe care le au în coordonare.
Discuțiile privind eficiența miniștrilor intervin în momentul în care Puterea anunță măsuri de limitare a cheltuielilor statului, inclusiv prin plafonarea salariilor bugetarilor, prin renunțarea la unele avantaje financiare (de exemplu la noile tichete de vacanță) și prin tentativa de eliminare a pensiilor speciale.
“Probabil a avut loc prima şedinţă de Guvern în care s-a prezentat proiectul de buget şi nu ştiu de existenţa unor nemulţumiri, pe mine nu m-a sunat niciun ministru”
Ludovic Orban,
Președintele Camerei Deputaților
Prin funcția lui de lider al PNL, Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților, păstrează un control asupra lui Florin Cîțu și a acelor membri ai Guvernului care sunt membri PNL. Teoretic, Orban ar putea interveni ca arbitru în disputele dintre ei, chiar dacă premierul ar trebui să aibă totală autoritate asupra Executivului.
“Am răspuns cu bugete mai mari pentru toate ministerele faţă de anul trecut, avem bugete mai mari faţă de anul trecut în aproape toate ministerele. Dar vin şi aşteptările mele pentru miniştri, este vorba de performanţă”
Florin Cîțu,
Prim-ministru
Premierul sugerează că a dorit ca miniștrii să primească mai mulți bani dar refuză să plătească, din acești bani, lipsa de performanță a unor companii de stat.
Criticile împotriva unor membri ai Guvernului Cîțu au pornit chiar de la începutul anului 2021 și ele au venit nu doar din partea PSD, cum era de așteptat, ci și din partea PNL. Surse din acest partid susțineau că ar exista disensiuni între premierul Cîțu (PNL) și miniștrii desemnați de USR PLUS. Unul dintre miniștrii despre care s-a afirmat că va pica la prima remaniere este cel al Sănătății, Vlad Voiculescu. El este acuzat, printre altele, că face declarații publice care vin în contradicție cu cele ale șefului Guvernului.
În mod similar, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ar fi fost certat în privat chiar de premier pe motiv că și-a permis să ceară public un procent mai mare din PIB pentru Educație decât i s-a atribuit prin proiectul Legii bugetului de stat. Cererea “a dat bine” la imaginea ministrului Educației dar a picat prost pentru premier.
Nu în ultimul rând, ministrul Justiției, Stelian Ion, este într-o situație incomodă, după ce a promis că va desființa Secția Specială. Proiectul lui în acest sens a primit, săptămâna trecută, aviz negativ din partea CSM. Acest aviz are doar rol consultativ, ceea ce înseamnă că, oricum, proiectul elaborat de Ministerul Justiției merge la Guvern. Dar conflictul dintre ministrul Stelian Ion și CSM nu se rezumă la acest aviz.
“Ideea unei demisii este absolut exclusă. Nu există absolut niciun motiv pentru lucrul ăsta, dimpotrivă, dacă este să analizăm perioada trecută, consider că m-am luptat cu absolut toate mijloacele pentru apărarea independenţei magistraţilor, pentru apărarea statutului magistraţilor, pentru apărarea ideii de Justiţie corectă”, a declarat ministrul Stelian Ion.
