Șeful Guvernului a avut ieri o întâlnire cu Asociația Municipiilor din România unde a discutat despre alocările de fonduri, dar și despre reorganizarea administrativ-teritorială.
„Nicio rectificare bugetară nu se va face la partid, atâta timp cât voi fi prim-ministrul României. Toate aceste lucruri se vor face în Guvernul României, fără niciun fel de criterii politice”, a precizat Cîţu, în debutul Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România (AMR).
Ulterior, șeful guvernului a anunțat, într-o postare pe Facebook, că estimează adoptarea Ordonanței cu privire la rectificarea bugetului de stat în perioada de 16 -20 august.
Ulterior, fostul ministru de finanţe, Alexandru Nazare, demis de premier săptămâna trecută, a precizat că rectificarea bugetară se elaborează de Ministerul Finanţelor şi se aprobă de Guvern şi că principiile acesteia pot fi prezentate în forurile de decizie ale partidului.
„Rectificarea bugetară se elaborează de către Ministerul Finanţelor pe baza analizei gradului de încasare a veniturilor şi a gradului de execuţie a cheltuielilor pe primele 6 luni ale anului bugetar, precum şi a propunerilor ordonatorilor principali de credite şi a actelor normative în vigoare. Aceasta se aprobă în Guvern, însă principiile ei pot fi prezentate în forurile de decizie ale partidului, pentru că modul în care rectificarea este întocmită poate antrena consecinţe economice şi politice importante, prin modificarea parametrilor angajaţi de România în relaţie cu Comisia Europeană şi partenerii internaţionali”, a scris Nazare, pe Facebook.
Unificarea administrativ-teritorială
Președintele AMR și primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, a vorbit, la rândul său, despre un proiect prin care Guvernul va încuraja unificarea administrativ-teritorială voluntară a UAT-urilor care sunt în preajma municipiilor reședință. Boc a explicat că proiectul prevede că o comună din preajma unui municipiu reședință de județ se poate uni cu acesta în urma unui referendum. Astfel, primarul din acea comună va deveni viceprimar al municipiului, iar 2024 ar urma să aibă loc alegerile curente. Dacă unificarea se va face după 2024, vor exista alte mecanisme. „Astăzi avem pe ordinea de zi un proiect de rezoluţie prin care dorim să ne adresăm Guvernului României şi tuturor partidelor politice parlamentare, pentru a susţine un proiect de lege, în Parlament, pentru a facilita unificarea administrativ voluntară a municipiilor cu una sau mai multe unităţi administrativ teritoriale limitrofe. (…) În esenţă, acest proiect de rezoluţie propune ca în cazul unificării voluntare a unei unităţi administrativ teritoriale cu municipiul reşedinţă de judeţ, în vederea realizării zonei metropolitane, să se acorde anumite facilităţi administrative, prin Codul Administrativ, astfel încât acest proces să fie încurajat şi nu descurajat”, a spus el.
„Din ’68 este ultima reformă administrativ-teritorială. Până când se face această reformă administrativ teritorială – şi, evident, modificarea Constituţiei, în consecinţă – dorim să vă propunem spre analiză, şi Guvernului, pornind de la exemplul în derulare al municipiului Buzău. Există un referendum în Buzău, în 26 septembrie, care poate constituit un precedent pozitiv pentru începutul reformei administrativ teritoriale în România”. EMIL BOC, PREȘEDINTE AMR
Premierul a subliniat la rândul său că este o soluție rapidă, spre deosebire de reforma teritorial-administrativă care trebuie discutată și negociată în cadrul coaliției și pentru care este nevoie de modificarea Constituției. Cîțu a spus că, de principiu, este de acord, fără să fi văzut forma finală a proiectului.
Bani pentru primari
Un alt semnal pe care premierul l-a transmis primarilor din teritoriu a fost acela că nu există niciun pericol ca primarii să nu primească bani pentru proiectele aflate în derulare. Alocările din impozitul pe venitul global către autorităţile locale sunt susținute de premier.
„La precedenta întâlnire am ascultat doleanţele primarilor, dar am avut şi eu câteva doleanţe, în special în ce priveşte reforma în administraţia locală. Urma să ne uităm la cheltuielile de personal, la alte cheltuieli, să vedem cum putem să îmbunătăţim lucrurile, dar bineînţeles, ei ştiu foarte bine, i-am susţinut anul trecut când a fost vorba de acele alocări din impozitul pe venitul global, de 64%. În continuare îi voi susţine şi vom discuta exact cum putem să împărţim aceşti bani. O să fie o discuţie aplicată”, a spus Cîţu.
