Comisia specială pentru legile justiției a adoptat, ieri, un amendament al PSD privind redefinirea abuzului în serviciu, prin condiționarea acestuia de obținerea unui folos material. Amendamentul a fost aprobat cu 13 voturi „pentru”, din partea PSD, ALDE și UDMR, și șapte „împotrivă”, din partea PNL și USR. PSD a modificat, parțial, un amendament trimis de Ministerul Justiției. Modificările urmează să fie discutate de Senat și de Camera Deputaților, reunite în sesiune extraordinară pentru a finaliza Codul Penal până pe 19 iulie.
„Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv un folos material necuvenit, iar prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”, prevede textul propus de PSD și votat de comisie. Potrivit unui amendament al UDMR, dispozițiile privind abuzul în serviciu nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern.
Este o definiție radical diferită față de cea din actualul Cod Penal. „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, prevede actualul Cod Penal.
Condiții privind folosul material
Pe lângă condiția folosului material, amendamentul PSD menționează doar anumite categorii de beneficiari ai abuzului (rude și afini de gradul II), reduce pedeapsa maximă cu închisoarea, introduce și varianta amenzii și elimină interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică. Pragul pentru abuz în serviciu va fi salariul minim pe economie, în prezent 1.900 de lei.
Introducerea condiției privind folosul material a fost criticată de Opoziție. ”Propunerea privind abuzul în serviciu îl va salva pe Liviu Dragnea pentru că nu a obținut folos material”, a comentat Stelian Ion (USR), membru al Comisiei pentru legile justiției. Pe scurt, abuzul în serviciu rămâne faptă penală, dar pedeapsa nu i se va aplica și liderului PSD.
„Dezincriminaţi abuzul nu folosind un prag, ci eliminând din categoria beneficiarilor de foloase terţii, păstrând soţul, rude şi afini, gradul II inclusiv. Dincolo se găsesc mătuşile, nepoţii de fraţi, verii primari etc. Prin urmare, efectul va fi încetarea dosarelor penale în care terţii au fost beneficiari de foloase, de exemplu angajați ai unei direcții sociale locale”, a explicat Iulia Scântei (PNL), membru al Comisiei speciale. În dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate pentru abuz în serviciu nu au profitat rudele acestuia, ci două femei cu care el nu are legături de rudenie.
Reducerea pedepselor
Noua propunere reduce pedeapsa pentru abuz în serviciu de la închisoare de la 2 la 7 ani la maximum 5 ani sau amendă. Aparent, decizia confirmă promisiunile PSD privind îmblânzirea pedepselor. „Modificarea limitelor de pedepse atrage după sine și modificarea limitelor de prescripție. Ați redus termenul de prescripție la cinci ani. Pentru faptele săvârșite până în 2012, dosarele vor fi închise”, atrage atenția Iulia Scântei.
Pentru pedepsele cu închisoarea între 5 și 10 ani, Codul Penal prevede un termen de prescripție de 8 ani de zile. Acum, modificând pedeapsa pentru abuzul în serviciu la maximum cinci ani, termenul de prescripție este de 5 ani de zile. Or, în dosarul lui Liviu Dragnea faptele ar fi fost comise (potrivit procurorilor) între 2006 și 2012. Practic, faptele lui Dragnea ar fi prescrise, chiar dacă abuzul în serviciu rămâne faptă penală.
Dreptul de a ocupa funcții
Așa cum menționam, din articolul în vigoare a fost eliminată partea care preciza ”interzicerea dreptului de a ocupa funcții publice”. Parlamentarii PNL și USR au acuzat faptul că este un articol cu dedicație pentru Liviu Dragnea. Eugen Nicolicea (PSD) a susținut că judecătorii pot, în continuare, să restricționeze dreptul de a candida, în funcție de fiecare caz, pe baza altui articol din Codul Penal. Parlamentarii Opoziției au atras, însă, atenția că, până acum, această restricție era obligatorie, iar acum devine facultativă.
În cadrul dezbaterilor, abuzul în serviciu a fost introdus pe lista faptelor pentru care pedeapsa poate fi redusă la jumătate, dacă făptuitorul acoperă integral prejudiciul cauzat, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Dispozițiile se aplică tuturor persoanelor care au comis împreună una dintre faptele prevăzute de lege, indiferent dacă plata a fost efectuată doar de unul sau o parte dintre aceștia. Reamintim că în dosarul lui Liviu Dragnea fosta sa soție, Bombonica Prodana, a plătit partea sa de prejudiciu.
Definiție nouă privind grupul infracțional
În cadrul dezbaterilor a fost modificată și definiția grupului infracțional organizat, în condițiile în care Liviu Dragnea are un alt dosar, bazat pe această acuzație. Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. „Nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului”, au decis parlamentarii.
Neglijența în serviciu, abrogată
Pe lângă Liviu Dragnea, de noul act normativ vor beneficia și restul politicienilor. Potrivit unui amendament al UDMR, dispozițiile privind abuzul în serviciu nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern. De asemenea, membrii comisiei au abrogat articolul din Codul Penal privind neglijența în serviciu. „Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”, prevede articolul 298 din Codul Penal privind neglijenţa în serviciu, aborgată de comisie.
