Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

ANALIZĂ RL. Codul Penal se întoarce în Parlament

ANALIZĂ RL. Codul Penal se întoarce în Parlament

Juriștii PSD caută soluții pentru a schimba cele 31 de articole din Codul Penal respinse de Curtea Constituțională.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Curtea Constituţională a constatat că un număr de 31 de dispoziţii din legea de modificare a Codului Penal sunt neconstituţionale, precum noile definiţii ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi trafic de influenţă, dar şi anumite prevederi legate de omorul calificat şi mărturia mincinoasă.

CCR a conexat trei sesizări de neconstituţionalitate depuse de ÎCCJ, preşedintele Klaus Iohannis şi de un număr de 110 deputaţi PNL, PMP, USR şi neafiliaţi, pe marginea legii prin care Parlamentul a modificat Codul Penal.

Prin urmare, proiectul care aduce modificări Codului Penal se va reîntoarce la Parlament, pentru ca articolele declarate neconstituţionale să fie puse în acord cu decizia Curţii.

Printre articolele declarate neconstituţionale este cel care redefineşte infracţiunea de abuz în serviciu în legea de modificare a Codului Penal. „Fapta func-
ţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”, arată textul declarat neconstituţional.


Discuții despre abuzul în serviciu

De asemenea, judecătorii CCR au constatat că este neconstituţională şi o altă prevedere introdusă de Parlament în Codul Penal cu privire la definiţia abuzului în serviciu potrivit căreia dispozițiile legii nu se aplică în cazul elaborării, emiterii şi aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern.
Potrivit Constituției, Parlamentul are la dispoziție 45 de zile pentru a pune articolele declarate neconstituţionale în acord cu decizia CCR. Potrivit unor surse parlamentare, juriștii PSD lucrează la mai multe strategii privind abuzul în serviciu. O variantă ar fi înlocuirea abuzului în serviciu cu abuzul de putere.

Această infracțiune ar însemna fapta funcționarului care în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu încalcă un drept. Așadar, ar fi posibilă o restrângere a ariei de aplicabilitate a abuzului în serviciu, pentru că, de exemplu, nu ar mai fi luate în seamă foloasele materiale sau nemateriale pe care le primește un funcționar.

Spun cei de la PSD că această infracțiune este deja definită: se numește luare sau dare de mită și nu este nevoie ca ea să fie dublată și de abuzul în serviciu.Însă, decizia finală depinde de motivarea CCR, adică dacă documentul oficial va permite sau nu renunțarea totală la abuzul în serviciu.

 

CCR și traficul de influență

Și noua definiţie a infracţiunii de trafic de influenţă a fost declarată neconstituţională, textul analizat de CCR fiind următorul: „Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase materiale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a-l determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.

Printre dispoziţiile din legea de modificare a Codului Penal declarate neconstituţionale de CCR se numără şi cele care prevăd că sunt asimilate legii în sensul şi deciziile Curţii Constituţionale care au caracter general obligatoriu. Judecătorii CCR au declarat neconstituțional și un articol potrivit căruia „prin informaţii nedestinate publicităţii se înţelege acea categorie de informaţii clasificate, potrivit legii, ca secrete de stat sau de serviciu şi care sunt cuprinse într-un document având inscripţionate în acest sens, dacă nu au fost declasificate în mod legal.”

 

Alte articole respinse

De asemenea, CCR a respins și excepțiile adăugate de parlamentari la definiția mărturiei mincinoase. Parlamentarii au decis că nu constituie mărturie mincinoasă refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează, refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare, modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului, simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos şi de rea-credinţă al acestora. A fost declarat neconstituțional și un articol referitor la compromiterea intereselor justiției.


Ce spune Ministrul Justiției

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader precizează, după ce CCR a declarat neconstituţionale prevederi din Codul Penal, că Ministerul Justiţiei a pus în acord Codurile Penale cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu directivele europene, proiect care a fost adoptat în Guvern, fiind ulterior trimis spre legiferare în Parlament, el sugerând astfel că modificările care au determinat neconstituţionalitatea au fost decise de senatori şi deputaţi.

Ministrul face pe Facebook ceea ce el numeşte „simple precizări, contrare unor afirmaţii apărute în spaţiul public”, spunând că „Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în sensul punerii acestora de acord cu deciziile CCR, precum şi pentru transpunerea Directivelor referitoare la confiscarea extinsă, respectiv consolidarea prezumţiei de nevinovăţie”.

„Proiectul de lege a fost elaborat în limitele deciziilor CCR şi Directivelor UE!”, ţine să sublinieze ministrul. El reaminteşte că la data de 18 august 2017, Guvernul României a adoptat respectivul proiect de lege, ”care a fost transmis către Parlament în vederea legiferării”.

Comentarii

loading...