“Deşi au fost aduse unele îmbunătăţiri binevenite la aceste proiecte după criticile formulate şi după decizii ale Curţii Constituţionale, ar fi dificil să nu vedem pericolul că aceste instrumente, împreună, ar putea genera presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor şi, că, în final, pot submina independenţa justiţiei şi a membrilor sistemului judiciar; în plus, cuplate cu aranjamentele de retragere din activitate, aceste elemente pot submina eficienţa şi calitatea justiţiei, cu efecte negative asupra acţiunilor de combatere a corupţiei”, anunţă Comisia de la Veneţia în Avizul privind legile justiţiei.
Comisia de la Veneţia recomandă autorităţilor din România “să reanalizeze sistemul de numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituţie, în sensul furnizării condiţiilor pentru un proces neutru şi obiectiv de numire / revocare, prin menţinerea rolului instituţiilor, precum cel al preşedintelui ţării şi al Consiliului Superior al Magistraturii, care pot exercita rol de echilibrare a influenţei ministrului Justiţiei”.
De asemenea, Bucureştiul este îndemnat “să înlăture restricţiile propuse asupra libertăţii de exprimare a judecătorilor şi procurorilor. Autorităţile române ar trebui “să suplimenteze prevederile referitoare la responsabilitatea materială a magistraţilor afirmând explicit că, în lipsa cazurilor de rea-credinţă şi/sau neglijenţă gravă, magistraţii nu sunt responsabili pentru o soluţie care poate fi contestată de o altă instanţă”; De asemenea, Bucureştiul este îndemnat “să modifice mecanismul acţiunilor de recuperare pentru a asigura că acţiunea de recuperare are loc doar dacă responsabilitatea magistratului a fost stabilită prin procedură disciplinară”;
Comisia de la Veneţia îndeamnă România “să reanalizeze propunerea de înfiinţare a unei structuri separate a Parchetului pentru investigarea delictelor comise de judecători şi procurori”. “Acţiunea de a recurge la procurori specializaţi, dublată de garanţii procedurale eficiente pare a fi o alternativă adecvată în această privinţă”, precizează Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia Veneţia), un organism din cadrul Consiliului Europei (CoE).
În plus, în raport se recomandă reexaminarea motivelor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi “abandonarea definitivă” a schemei de retragere anticipată din activitate, “dacă nu pot fi oferite garanţii că nu vor exista efecte adverse asupra funcţionării sistemului”.
România trebuie “să se asigure că măsurile propuse pentru «monitorizarea» magistraţilor se bazează pe criterii specificate clar şi sunt cuplate cu garanţii procedurale adecvate şi cu dreptul de a face apel într-o instanţă judiciară”; de asemenea, “trebuie identificate modalităţi de consolidare a mecanismelor de supraveghere a serviciilor de informaţii”, subliniază Comisia de la Veneţia.
Raportul Comisiei de la Veneţia se referă la modificările aduse Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Modificările aduse pachetului de legi din justiţie au fost contestate de acelaşi for şi în luna iulie, în raportul preliminar.
În avizul adoptat vineri, Comisia de la Veneţia a exprimat preocupare şi faţă de proiectele de amendamente la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală din România. Instituţia arată că modificările afectează grav eficienţa sistemului judiciar penal şi acţiunile anticorupţie.
