Raportul Comisiei parlamentare pentru controlul Serviciului Român de Informații (SRI) conţine informaţii potrivit cărora serviciul de informaţii a trimis 71 de note speciale sau simple către Agenția Națională de Integritate (ANI) care vizau 600 de persoane, printre care miniştri, eurodeputaţi, parlamentari, chiar şi secretari de primărie.
Potrivit documentului, SRI și ANI au semnat un protocol pe 16 martie 2011. Protocolul este semnat de Horia Georgescu din partea ANI (la vremea respectivă secretar general al instituției) și de către Dumitru Cocoru, adjunct al directorului SRI. Raportul Comisiei se numeşte „Raport privind folosirea SRI şi ANI de către George Maior în scopuri politice”. Raportul a fost adoptat cu șase voturi pentru și două împotrivă.
Potrivit documentului, odată cu începerea procedurilor de verificare, potrivit legii, persoana în cauză are dreptul de a consulta dosarul, de a vedea cine a făcut sesizarea, de a a prezenta informații sau documente pentru a lămuri situația. ”Comisia a constatat că, în cazul notelor primite de la Serviciul Român de Informații, persoana în cauză era în imposibilitatea de a afla cine a inițiat demersul împotriva sa, acesta fiind un mod netransparent de abordare”, se afirmă în raportul Comisiei SRI.
Acțiunile lui Maior
”Domnul George Maior a deținut funcția de director al Serviciului Român de Informații în perioada octombrie 2006-ianuarie 2015. Acesta a încălcat legislația care reglementează activitatea instituției pe care a condus-o și a angajat instituția în acțiuni reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice, sau ale persoanelor fizice sau juridice. Aceste elemente se circumscriu unor acțiuni de poliție politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu și personal, pentru a obține influență politică nelegitimă, în vederea obținerii funcției de prim-ministru al României, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta”, se arată în raportul Comisiei parlamentare de control a activității SRI.
Membrii comisiei au ajuns la concluzia că George Maior avea o relație personală cu Horia Georgescu, fost secretar general și, ulterior, președinte al Agenției Naționale de Integritate (ANI), cu care se întâlnea săptămânal și abordau ”direcții de colaborare între instituțiile conduse de cei doi, precum și alte subiecte cu caracter politic, formal sau informal.”
Parlamentarii Comisiei SRI au constatat că, ”în urma audierilor, au rezultat o serie de suspiciuni legate de faptul că fostul director al SRI se interesa de stadiul anumitor dosare atât din cadrul Agenției Naționale de Integritate (ANI), cât și despre evoluția unor dosare aflate pe rol în instanță, interferând cu activitatea instituției, precum și prin influențarea unor alți factori de decizie referitoare la investigații în curs de derulare.”
Dosarul lui Iohannis
”Discuțiile private dintre George Cristian Maior și Horia Georgescu erau legate de parlamentari, miniștri, persoane cu funcții de conducere și putere de decizie în stat cu privire la sesizările înaintate de SRI, care să aibă drept consecință influențarea parcursului politic și/sau a vieții publice”, menționează raportul Comisiei SRI.
Din audierile de la Comisie și din datele primite de la SRI, reiese că dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis a fost declanșat pe baza unei adrese a SRI. ”În data de 20 februarie 2013, în ziua în care domnul Klaus Werner Iohannis s-a înscris în Partidul Național Liberal, această notă a plecat de la Serviciul Român de Informații la Agenția Națională de Integritate, ceea ce denotă un mod de lucru viciat, menit să influențeze viața politică, deoarece decidentul la acest nivel privind transmiterea de informații către ANI se regăsea în persoana domnului George Maior”, se afirmă în raportul Comisiei SRI. Iohannis a fost adversarul lui Victor Ponta în cursa pentru prezidențiale, iar dosarul avea menirea să îl împiedice să candideze, dar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins acuzațiile de incompatibilitate.
”Potrivit depozițiilor, rezultă faptul că au existat mai multe discuții directe sau telefonice despre acest dosar între Horia Georgescu și George Maior. În particular s-a făcut referire la convorbirea telefonică între cei doi din data de 19 septembrie 2014, purtată în rețeaua STS cu privire la acest dosar. Momentul coincide cu solicitarea adresată de ANI referitoare la devansarea termenului de judecată în 33 de dosare aflate pe rolul ÎCCJ, inclusiv cel al președintelui României, Klaus Iohannis”, se menționează în document.
”În accepțiunea Comisiei există indicii că George Maior, în calitate de director al SRI, a exercitat presiuni la adresa lui Horia Georgescu ca acesta să ceară devansarea termenului de judecată pentru acele dosare, să disemineze în presă această informație, având ca țintă în special cauza lui Klaus Iohannis, candidat la funcția de președinte al României”, mai susțin membrii Comisiei SRI.
Cum a încercat Maior să îl salveze pe Ponta
Potrivit sursei citate, Maior a încercat, printre altele, să-l salveze pe fostul premier Victor Ponta de un dosar întocmit de ANAF.
”Acesta din urmă a făcut obiectul unei sesizări din partea ANAF, când Blejnar era la vremea respectivă, asupra unei stări de conflict de interese. Dl Sorin Blejnar ca şi dl Horia Georgescu ne-au confirmat că dl Maior se interesa de acest subiect şi încerca să îi determine pe cei de la ANI să nu meargă mai departe cu documentarea şi să închidă mai degrabă dosarul. Spuneam că pe unii i-a încurcat, iar pe alţii a încercat să îi ajute. ”, a afirmat Claudiu Manda, la finalul şedinţei Comisiei SRI. Dosarul viza suspiciuni privind modul de finanțare a echipei de raliu din care făcea parte Victor Ponta. Potrivit raportului Comisiei SRI, ”cu ocazia unui eveniment găzduit de Gabriel Oprea la Palatul Snagov, Sorin Blejnar susține că a fost abordat de către George Maior, acesta din urmă solicitându-i să tergiverseze dosarul în care era implicat Victor Ponta”.
Ulterior, ANAF a trimis dosarul la ANI, pentru a verifica posibile mențiuni false în declarația de avere a lui Victor Ponta. ”George Maior l-a atenționat pe Sorin Blejnar cu privire la posibile consecințe ulterioare sesizării ANI, și a dat de înțeles că, în calitatea sa de director al SRI ar avea posibilitatea să influențeze rezultatele verificărilor în favoarea lui Victor Ponta”, se menționează în raport.
Hellvig, aruncat în brațele ANI
”În octombrie 2012, SRI a trimis ANI o notă informativă referitoare la o posibilă stare de incompatibilitate în care s-ar fi aflat domnul Eduard Raul Hellvig ( la aceea vreme ministru al Dezvoltării) încă din data de 1 aprilie 2004, deci asupra unei stări de incompatibilitate produsă cu 8 luni înainte”, mai precizează raportul Comisiei SRI. Parlamentarii subliniază că, în cadrul anchetei, în momentul în care au solicitat SRI să le pună la dispoziție nota, ea ”nu s-a mai regăsit în format fizic în cadrul SRI și a fost reconstituită din sistemele informatice ale instituției.” În decembrie 2014, Hellvig a câștigat procesul cu ANI la ÎCCJ, care a respins raportul inspectorilor de integritate.
