Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Corina Crețu demolează Guvernul pe tema infrastructurii

Corina Crețu demolează Guvernul pe tema infrastructurii

Corina Crețu demolează Guvernul pe tema infrastructurii

Comisarul european pentru politică regională a trimis Executivului de la București o scrisoare dură pe tema întârzierii proiectelor de infrastructură, atrăgând atenția că România poate pierde miliarde de euro de la UE.

Romulus Georgescu 0 comentarii

Comisarul european Corina Creţu a trimis către Guvern o scrisoare în care se declară ”extrem de îngrijorată” cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de Fondul de coeziune şi de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România. Documentul a fost prezentat, ieri, în Parlament de către PNL. Scrisoarea a fost trimisă ministrului Transportului, Lucian Șova, dar și premierului Viorica Dăncilă și ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb.

Actualul exercițiu financiar european se apropie de jumătatea perioadei de programare, iar România absoarbe fonduri europene pe proiecte de infrastructură în mare parte doar din proiectele începute în trecut, în perioada 2007-2013. În document, Corina Crețu precizează că, din bugetul disponibil de 5,1 miliarde euro pentru transport, proiectele fazate (proiecte care au început în perioada de programare 2007-2013, dar trebuie să fie finalizate în cadrul POIM 2014-2020) necesită 1,8 miliarde euro, respectiv 35% din această sumă.

 

Riscăm să pierdem fonduri

 

„Cheltuielile de fonduri UE în domeniul transporturilor se bazează în mare măsură pe aceste proiecte fazate (demarate între 2007 și 2013 - n.r.), deoarece acestea sunt în curs de implementare. Pentru a permite absorbţia alocaţiilor bugetare disponibile în anii următori, este nevoie ca proiecte noi să fie lansate urgent pe teren. În acest sens, autorităţile române vor trebui să acorde o atenţie deosebită exerciţiilor bugetare pentru 2019 şi anii ulteriori pentru a se evita dezangajarea de fonduri, întrucât proiectele aflate în a doua fază se vor apropia de finalizare, iar noile proiecte riscă a fi încă în faza de demarare, fără să genereze cheltuielile necesare”, atrage atenţia comisarul european.

„Pregătirea şi prezentarea de proiecte noi pentru perioada de programare actuală a fost mult întârziată”, atrage atenția Crețu. Până în prezent, numai patru proiecte majore au fost depuse într-un interval de timp de patru ani. ”Salut faptul că noi proiecte sunt în curs de pregătire spre a fi înaintate Comisiei, dar în acelaşi timp îmi exprim îngrijorarea faţă de nivelul scăzut de maturitate al acestora”, menționează Crețu.

România a selectat mai multe proiecte de mare anvergură, cu bugete de mai mult de 500 de milioane EUR cofinanţate din partea UE. ”Faptul că pregătirea proiectelor este foarte slabă şi, prin urmare, concentrată pe un număr limitat de investiţii înseamnă că întârzierile înregistrate în implementarea acestor proiecte ar putea conduce la dezangajări imediate în anul respectiv, periclitând astfel nu numai axele prioritare pe transport din cadrul POIM - ţinând cont de aşteptările din sfera acestor proiecte şi sumele aflate în joc -, cât şi politica de coeziune în România în general”, susține Corina Crețu.

 

Problemele autostrăzii Sibiu-Pitești

 

Comisarul european atrage atenția că se perpetuează aceleași greșeli care au dus la întârzieri de proiect şi depăşiri de costuri în trecut, cum ar fi începerea procedurilor de licitaţie înainte de evaluările impactului asupra mediului (EIM). ”Acesta a fost cazul pentru Lugoj-Deva, unde trebuie luate măsuri suplimentare şi costisitoare în vederea protejării mediului. În pofida acestei experienţe negative şi în ciuda avertismentelor clare ale serviciilor Comisiei, CNAIR a optat pentru aceeaşi abordare în licitaţia pentru loturile 1 şi 5 ale autostrăzii proiectate Sibiu-Piteşti, şi anume deschiderea licitaţiei, fără a aştepta rezultatul impactului asupra mediului (EIM), care este obligatoriu. În ceea ce priveşte asumarea de riscuri, mă tem că s-ar putea pune în pericol atât implementarea armonioasă a proiectului, cât şi evaluarea acestuia, odată ce acesta este înaintat Comisiei Europene ca fiind un proiect major”, menționează Crețu. ”În plus, am fost informată recent că CNAIR intenţionează să lanseze, de asemenea, licitaţia pentru lotul 4, fără ca evaluarea impactului asupra mediului să fie finalizată. Prin urmare, vă rog să interveniţi şi să puneţi capăt acestei practici”, scrie comisarul european.

 

Viața pasagerilor, în pericol

 

Comisarul european spune că, în ceea ce priveşte investiţiile UE în sectorul feroviar, situaţia este similară. ”Potrivit unui studiu recent realizat de către Comisia Europeană, niciuna dintre investiţiile semnificative efectuate anterior în sisteme de semnalizare feroviară nu a fost încă dată în folosinţă, punându-se astfel în pericol viaţa pasagerilor şi împiedicând creşterea vitezei de deplasare funcţionale pentru traficul feroviar. Fără un sistem ERTMS funcţional, niciunul dintre proiectele feroviare finalizate nu poate fi considerat ca fiind funcţional. De asemenea, pentru a remedia această situaţie, care ar putea duce la corecţii financiare substanţiale în cazul în care nu se va lua nicio măsură, Autoritatea Feroviară Română (AFER), organismul care este responsabil de verificarea instalării corecte a ERTMS, trebuie să fie mobilizat urgent şi să-şi consolideze capacitatea administrativă pentru a face faţă acestei cerinţe”, se mai arată în scrisoare. 

 

Șova nu se simte vinovat

Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a declarat ieri că scrisoarea comisarului european Corina Creţu face referire la "perioade anterioare exerciţiului pe care MT îl are în ultimul an".

Reacţia sa vine după ce deputatul liberal Lucian Bode a prezentat o scrisoare transmisă de comisarul european Corina Creţu premierului Viorica Dăncilă şi miniştrilor Fondurilor Europene, Rovana Plumb, şi Transporturilor, Lucian Şova, în care se arată extrem de îngrijorată cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport.

"Am văzut această scrisoare. Mâine avem întâlnire cu toţi antreprenorii care lucrează atât în infrastructura pe rutier, cât şi pe feroviar. Ceea ce este conţinut în scrisoarea doamnei Corina Creţu cred că face referire la perioade anterioare exerciţiului pe care îl avem noi în ultimul an. Din perspectiva absorbţiei pe fonduri europene, din POIM, infrastructură, nu este singura responsabilă. POIM gestionează şi alte domenii şi probabil că există nişte raţiuni pentru care doamna Corina Creţu a făcut acest lucru", a declarat Lucian Şova, la Parlament.

El a dat asigurări că are grijă ca niciun proiect să nu se blocheze. "Avem grijă ca niciun proiect să nu se blocheze şi sigur că ne străduim să ţinem cont de greşelile trecutului, dacă acestea au fost. La această oră, în gestiunea Ministerului Transporturilor proiecte pe infrastructură deja sunt la un grad de supracontractare pregătită care depăşeşte 200%", a susţinut Şova.

 

Apropiată de Ion Iliescu

Corina Crețu provine din PSD, fiind o apropiată a fostului președinte Ion Iliescu. Între anii 1992-1996 și 2000-2004 a fost consilier prezidențial și purtător de cuvânt al președintelui României. După un mandat de senator la București (2004-2008), a fost aleasă în Parlamentul European, pe listele PSD, în 2009 și 2014. A ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European în perioada iunie-octombrie 2014. Pe 1 noiembrie 2014, ea a devenit Comisar european  pentru Politică Regională, la propunerea premierului Victor Ponta.

Comentarii

loading...