“Este îngrijorător că, într-un stat care se consideră a fi un exemplu în modul în care a soluţionat problema minorităţilor naţionale, şeful statului atacă la Curtea Constituţională legea care prevede extinderea drepturilor lingvistice în administraţie pentru minorităţile de pe teritoriul ei”, a declarat liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila, după ce preşedintele României a sesizat CCR cu privire la noul Cod administrativ adoptat în luna iulie de Parlament, formulând obiecţii şi la articole din lege care garantează şi extinde dreptul folosirii limbii materne.
Cseke Attila a adăugat că, în opinia sa, clasa politică din România ar trebui să se ocupe cu demersuri care ar duce la construcţia autostrăzilor sau la atragerea investiţiilor pentru ţară, în loc să fie preocupată de folosirea simbolurilor minorităţilor.
Cseke a subliniat că şeful statului a formulat obiecţii cu privire la prevederi legale care sunt în vigoare de 17 ani în România: “De 17 ani nimeni nu a avut obiecţii privind reglementarea legală care prevede posibilitatea ca, acolo unde ponderea unei minorităţi naţionale atinge pragul de douăzeci la sută, în consiliile locale, consilierii locali ai minorităţii respective pot folosi limba lor maternă.
De asemenea, există de mult timp prevederea legală conform căreia în compartimentele de relaţii cu publicul din cadrul administraţiilor locale trebuie garantată posibilitatea folosirii limbii materne prin angajarea personalului vorbitor de acea limbă. Aceste reglementări se regăsesc atât în noul Cod administrativ, cât şi în Legea nr 215/2001, aflată în vigoare. Totuşi, şeful statului, aparţinând la rândul său unei minorităţi naţionale, a atacat acum la Curtea Constituţională aceste drepturi lingvistice ale minorităţilor”.
Senatorul din judeţul Bihor, membru al comisiei speciale a Parlamentului care a dezbătut noul Cod administrativ, a precizat că, în sesiunea parlamentară anterioară, legiuitorii UDMR au muncit pentru a include în Codul administrativ prevederi care garantează drepturi lingvistice pentru minorităţile din România şi că, în conformitate cu propunerile formulate de Uniune, aceste drepturi lingvistice s-ar fi menţinut şi acolo unde erau şi până acum aplicabile, dar unde, între timp, ponderea minorităţii a scăzut sub pragul de douăzeci la sută.
“Ar fi fost introduse alte prevederi propuse de UDMR care ar fi extins dreptul folosirii limbii materne în prefecturi şi administraţia locală şi ar fi făcut posibilă amplasarea plăcuţelor bilingve cu numele străzilor şi a pieţelor. Aceste drepturi se regăsesc în numeroase documente şi acorduri internaţionale ratificate de România, dar şi în recomandările formulare de Consiliul Europei.
Din sesizarea CCR formulată de şeful statului reiese că acesta consideră că nu este nevoie de extinderea drepturilor lingvistice a minorităţilor din România şi că drepturile existente ar trebui diminuate. În opinia UDMR, o astfel de atitudine din partea preşedintelui ţării este inacceptabilă”, a conchis senatorul UDMR, Cseke Attila.
