UPDATE: Judecătoarea Lia Savonea a fost aleasă, miercuri, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Judecătoarea Lia Savonea a fost aleasă preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Nicolae Andrei Solomon – vicepreşedinte.
CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.
În timp ce candidatul pentru funcţia de preşedinte, care va fi un judecător, va fi desemnat chiar în ziua alegerilor, procurorii şi-au desemnat candidatul pentru postul de vicepreşedinte, pe Nicolae Andrei Solomon, care a mai aspirat la acestă funcţie, contracandidat fiindu-i Codruţ Olaru, care a şi câştigat scrutinul.
Ce prevede Regulamentul de organizare al CSM cu privire la alegerea conducerii
Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al CSM, Consiliul este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia. Preşedintele şi vicepreşedintele fac parte din secţii diferite.
Cine sunt candidaţii
Secţia pentru judecători îşi desemnează miercuri candidatul pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii l-a desemnat marţi în calitate de candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, pe procurorul Nicolae – Andrei Solomon, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
În vârstă de 35 de ani, Nicolae Solomon a fost procuror la Medgidia, apoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. În 2011-2013, a fost procuror criminalist şi purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Ulterior, a fost procuror la Parchetul instanţei supreme, iar din octombrie 2013 prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Până acum, funcţia de preşedinte al CSM a fost deţinută de Simona Camelia Marcu, iar cea de vicepreşedinte de Codruţ Olaru.
Tot miercuri, pe ordinea de zi a plenului CSM se află şi Raportul de activitate al Consiliului pe anul 2018.
Participarea preşedintelui Klaus Iohannis la şedinţele de alegeri de la CSM
Preşedintele Klaus Iohannis a participat de mai multe ori la şedinţele de alegeri de la CSM. Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot.
La precedentele alegeri de la CSM, Iohannis remarca faptul că în 2017 Consiliul a avut “o activitate intensă, complicată şi cu impact puternic”.
“Când am devenit Preşedinte, am promis că voi încerca să introduc altfel de a face politică, cu mai puţine artificii, cu mai puţin scandal şi cu mai multe rezultate. Atunci, la început, mi-am imaginat că, după un timp rezonabil de scurt, anumite lucruri devin evidente, sau self-evidente, şi nu mai trebuie spuse în fiecare an. Dar, surpriză, anumite lucruri, chit că sunt scrise negru pe alb în Constituţie, şi toată lumea le cunoaşte, nu sunt contestate, dar sunt departe de a fi self-evidente. Şi în acest context, îmi face, recunosc, plăcere, să spun câteva lucruri care cred că sunt chiar de bază şi simple. În România, justiţia este independentă şi trebuie să rămână aşa! Eu, Preşedintele României, o să fac orice îmi stă în puterea constituţională să vă ajut să garantaţi independenţa justiţiei! În acest demers şi în acest deziderat, veţi avea în mine un partener şi un susţinător constant pe care vă puteţi baza”, afirma şeful statului.
